tag:blogger.com,1999:blog-44242248047703648372024-03-19T07:02:28.036+02:00"They who dance are thought mad by those who hear not the music"Daniel P. Funeriuhttp://www.blogger.com/profile/11870777563783868715noreply@blogger.comBlogger209125tag:blogger.com,1999:blog-4424224804770364837.post-86573605022102958702023-01-09T03:36:00.015+02:002023-01-09T19:04:21.173+02:00Legitimitatea opiniei și capcana propagandei: diferența dintre toleranță și lașitate<p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;">Oamenii au păreri în funcție de care acționează. Unuia îi plac puloverele verzi, alteia îi plac
șlapii maro, unuia îi plac bananele, altuia piersicile și mie cireșele. Foarte
bine, libertate înseamnă ca atunci când ceva îți place sau displace să nu
trebuiască să dai socoteală nimănui referitor la ceea ce îți place sau nu, să
poți să alegi fără a fi constrâns de altceva decât de legile adoptate conform
procedurilor instituționale ale statului democratic.</span></p><p class="MsoNormal"></p><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;">De exemplu mie nu îmi place să strâng mâinile oamenilor. E o formă foarte ușoară de
afefobie. Mai precis sunt strâns-mâini-fob. Uneori trec peste, pentru conveniență socială, pentru că în ziua aceea sunt mai
relaxat, sau pur și simplu, pentru că așa am chef pe moment. Alteori nu am chef
și, civilizat și discret, sugerez interlocutorului să intrăm în subiect fără
vreo strângere de mână. Covârșitoarea majoritate nu bagă de seamă, unii
consideră asta o ciudățenie, alții mă arată cu degetul pentru că „hă hă hă,
ăsta e diliu, cum dracu să nu strângi mâinile?”.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><span lang="RO"><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: justify;">Prin 2010 am realizat că, din cauza strâns-mâini-fobiei mele, nu eram iubit
printre parlamentari: „ministrul ăsta e arogant, nu strânge 200 de mâini când
vine în Parlament, ce, ne consideră niște nespălați*?”. Am avut probleme
politice din cauza asta: „nu comunică bine cu partidul”, pe scurt am constatat
că sunt discriminat de către majoritatea cu gândire ultraconservatoare și
medievală a afefobi-fobilor.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Atunci am mai găsit niște tovarăși care erau ca mine. Cercetătorii britanici
descoperiseră cu un an înainte că 5.3% din populație e afefobă, unii fără să
își dea seama. Unul din afefobi, nu-i dau numele pentru că nu vrea să apară
public, din imensa sa bogăție, ne-a finanțat un ONG, Afefobovici care a
finanțat niște cercetători britanici de la universitatea Cambxford. Aceștia,
într-un studiu anonimizat, au descoperit că:</div><div style="text-align: justify;"><ol><li>Afefobii au 65.12% șanse mai mici de a fi contaminați cu virusul FLMMID, și,
ca urmare, au în medie viața mai lungă cu 12.3 săptămâni.</li><li>Afefobii sunt, în medie, mai educați ca ne-afefobii (observați că nu am
scris ca „persoanele normale”, că e stigmatizant să spui că a fi afefob ar fi
anormal).</li><li>Afefobii sunt rejectați de biserica „Lăcusta lui Montezcalp”, unde ritualul
impune 3 minute de strâns mâna la începutul și la sfârșitul slujbei de joi.</li><li>Copiii afefobi au rezultate cu 0.23 puncte mai bune la fizică.</li><li>23% dintre afefobi nu știu că sunt afefobi.</li><li>Într-un studiu intersecțional s-a dovedit că 100% dintre afefobii care
consumă jumătate de kilogram de cireșe pe zi între luna mai și iunie ajung să
obțină doctoratul cu un laureat Nobel.</li><li>Sunt persoane faimoase, precum Kelly Osbourne, care au simptome din spectrul afefobiei.</li></ol></div><div style="text-align: justify;">Pe baza acestor studii, noi, afefobii, am decis să ieșim public și să prezentăm
avantajele afefobiei. Iată primele realizări:</div><div style="text-align: justify;"><ol><li>Am trecut o lege în parlament care impune lecții de afefobie la clasele
primare FĂRĂ necesitatea semnăturii de la părinți.</li><li>În Scandinavia, se știe, plaiuri cu oameni mai evoluați social ca noi, toți
copiii de 8 ani dau un test de afefobie, pentru a fi identificați precoce și
pentru a primi un culoar special în școală, astfel încât să nu fie atinși în
îmbulzeala generală de la intrare sau ieșire.</li><li>Am impus cote obligatorii de afefobi pe listele partidelor politice și am
propus Convenția de la Bujumbura, pentru acceptarea afefobiei.</li><li>Biserica „Lăcusta lui Montescalp” a fost sancționată cu amendă de 30.000 de
sesterci pe zi pentru fiecare afefob exclus.</li><li>Membrii ONG-ului Afefobovici au reducere de 10% în toate restaurantele de
lăcuste.</li></ol></div><div style="text-align: justify;">Sigur, nu ne vom opri aici. Acum este în derulare o campanie care vizează să
convingem oamenii, pe baza studiilor științifice ale cercetătorilor britanici
de mai sus, că nu e bine să-și strângă mâinile când se întâlnesc. Virusul
FLMMID, transmis exclusiv prin strângerea mâinilor, produce pagube de 10.000.000
de euro anual economiilor noastre. Deja există o inițiativă legislativă cu
scopul de a interzice strânsul mâinilor în public.</div><div style="text-align: justify;">Suntem, iată, pe calea cea bună!</div>
<div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">V-ați prins ce am făcut în acest ridicol exemplu, bineînțeles fake? Din
legitima mea PĂRERE că nu-mi place să strâng mâini, de care nu-i păsa nimănui
și care nu mi-a cauzat niciun incident semnificativ -în orice caz nu mai mare
decât râsetele colegilor din în clasa a VI-a, când m-au ras în cap pentru o
boacănă- i-am agregat pe cei ca mine și am trecut de la „opinie” la „militantism”. Pentru că
aveam bani, timp și expertiză profesionistă în militantism, am ocupat viața
publică cu această temă și am reușit, pas cu pas, schimbări societale care par
aberante și celui mai ciudat creier.</div><o:p></o:p></span></span><p></p>
<span lang="RO" style="line-height: 107%;"><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;">Existența și exprimarea opiniilor și comportamentelor
diverse (legale, of course) sunt perfect legitime. E intruziv, nepoliticos
-poate chiar ne-binevenit- să încercăm nesolicitați să convingem un iubitor de
cireșe să renunțe la ele, un iubitor de verde să îmbrace roșu sau unei femei
căreia îi plac bărbații chei să se mărite cu unul cu păr lung. E bine să avem
opinii și comportamente diferite, să nu fim toți la fel.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;">Doar că agregarea celor cu opinii similare -devenită facilă în epoca rețelelor
de socializare- și crearea unei „identități” de grup, împreună cu campanii
susținute financiar, nu mai reprezintă „opinii”, ci reprezintă „propagandă”.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;">De ce e importantă diferența esențială între „opinie” și „propagandă”?</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;">Pentru că <b><span style="color: #2b00fe;">opiniile și comportamentele legale intră sub incidența „toleranței”.
Propaganda nu intră sub incidența toleranței. Opiniile diferite, de exemplu, sunt legitime a fi prezentate copiilor. Propaganda este interzisă, prin lege, în școli.</span></b></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #2b00fe; font-family: arial;"><b><br /></b></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #2b00fe; font-family: arial;"><b>Când propaganda nu este combătută, ea devine dictatură. Tot așa cum propaganda
este susținută de structuri, finanțări și resurse umane este esențial ca cei
care nu sunt de acord cu o anumită propagandă să o contreze cu mijloace
similare.</b></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;">A nu accepta existența unor opinii contrare opiniilor tale poate însemna că
ești obtuz sau, în funcție de intensitatea cu care respingi acceptarea
existenței altor opinii, lipsă de toleranță.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><b>A nu accepta o propagandă și a o combatea este perfect legitim, chiar sănătos.
Combaterea propagandei -atunci când crezi altfel- este, aș îndrăzni să spun,
chiar o datorie.</b></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><b>Tăcerea în fața propagandei care nu îți convine este lașitate.</b></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;">Fiți buni cu cei care nu gândesc sau nu se comportă ca voi. Fiți înțelegători cu cei care au obiceiuri, idei sau credințe diferite de ale voastre. Adesea avem multe de învățat de la cei diferiți. Fiți însă necruțători cu cei care încearcă să transforme particularitățile lor perfect acceptabile cât timp sunt ale lor, în normă socială, dacă norma respectivă pur și simplu nu vă convine. Luptați, nu lăsați confuzia dintre „opinie” și „propagandă” să vă încețoșeze
gândirea, țineți piept celor cu bani, timp și reflexe militante dacă cauza lor
vă e străină. Pentru că, altminteri, lupii în blană de oaie vă vor hali înainte
să vă dați seama ce vi se întâmplă.</span></div>
<span style="font-family: arial;"><!--[if !supportLineBreakNewLine]--></span><div style="text-align: justify;"><span face="Calibri, sans-serif" style="font-size: 14.6667px;"><br /></span></div>
<!--[endif]--></span>Daniel P. Funeriuhttp://www.blogger.com/profile/11870777563783868715noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4424224804770364837.post-79247676237840759512022-12-20T20:40:00.005+02:002022-12-22T17:08:15.151+02:00Europa: starea Uniunii<p><span style="background-color: white; font-size: 12pt; text-align: justify;">Istoria recentă a
Uniunii Europene arată o evoluție a relațiilor dintre „vechea Europă” – în
esență Franța, Germania, Benelux, Italia – și „noua Europă” reprezentată de
fostele țări din lagărul comunist. La începutul anilor 1990, țările proaspăt eliberate
de regimul comunist s-au grăbit să adopte sistemele politice, sociale și
economice ale Occidentului; un punct de cotitură în această dinamică a
reprezentat declarația lui Jacques Chirac din 2003 despre țările din Est, care
tocmai se aliniaseră poziției Washingtonului:</span></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;"><b><i><span lang="RO" style="color: #2b00fe; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">„nu sunt foarte bine educate și puțin inconștiente<o:p></o:p></span></i></b></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;"><span style="color: #2b00fe;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-font-style: italic; mso-bidi-font-weight: bold; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">și<b><i> </i></b></span><b><i><span style="font-size: 12pt; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">[</span></i></b><b><i><span lang="RO" style="font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">...</span></i></b><b><i><span style="font-size: 12pt; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">] </span></i></b></span><b><i><span lang="RO" style="font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;"><span style="color: #2b00fe;">au ratat o bună
ocazie să tacă”.</span><o:p></o:p></span></i></b></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 6.0pt; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: 6.0pt; margin: 6pt 0cm; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">Această declarație ilustrează
ceea ce mulți gândeau, dar nu aveau curajul s-o spună : „vechea Europă” privea
cu aroganță „noua Europă”. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 6.0pt; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: 6.0pt; margin: 6pt 0cm; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">De atunci, odată cu extinderea
Uniunii Europene, au avut loc trei evenimente majore:</span></p><p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 6.0pt; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: 6.0pt; margin: 6pt 0cm; text-align: justify;"></p><ol><li><span lang="RO" style="font-size: 12pt; text-indent: -17.85pt;"><b>În Vest, trăim o agresiune
ideologică fără precedent din partea unui stângism de tip nou</b></span><span style="font-size: 12pt; text-indent: -17.85pt;">*</span><span lang="RO" style="font-size: 12pt; text-indent: -17.85pt;">, axat pe autoflagelarea culturii
occidentale, renegarea valorilor creștine și acceptarea pe negândite a unor
inginerii sociale cu impact imprevizibil, încoronate de auto-distrugerea
sistemelor de educație care au făcut gloria de altădată a continentului nostru.</span></li><li><span style="font-size: 12pt; text-indent: -17.85pt;">În contrareacție, <b>o serie de țări
est-europene, printre care, mai ales, Ungaria și Polonia, au ales, la fel de democratic
ca la Paris sau Berlin, regimuri conservatoare</b>, care resping ingineriile
societale amintite, în special acceptarea migranților non-europeni și căsătoria
între persoane de același sex. Contrareacția se manifestă și în Europa de Vest,
unde partidele cu accent național au început să câștige masiv electorat, vezi
Italia și Franța, iar Marea Britanie a decis, scurt, să părăsească UE.</span></li><li><b>Mai recent, invazia rusă a
Ucrainei a forțat țările „vechii Europe” să-și recunoască greșeala</b> de a fi ignorat
avertismentele venite din Est. Asta după ce două decenii, sub conducerea celui
mai toxic personaj european de după război, Angela Merkel, le-au râs în nas
americanilor „asigurându-și“... dependența energetică față de Rusia. Astăzi, forțate
de circumstanțele actuale, țările "vechii Europe" sunt obligate să
recunoască importanța strategică a țărilor din Est.</li></ol><p></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 6.0pt; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: 6.0pt; margin: 6pt 0cm; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">Ultima găselniță a stângii de tip
nou – menită să producă falii acolo unde ele nu existau – este cererea de
renunțare la „dreptul de veto” pe care îl are fiecare țară din Uniunea
Europeană. Temeiurile invocate sunt că „nu e democratic” și că „nu putem sta în loc
pentru că o țară se opune”. Dacă examinăm atenți chestiunea – dar cine o face?
– ne dăm seama că dreptul de veto este central construcției europene și că ziua
în care acest drept va fi eliminat este și ziua în care s-ar semna condamnarea
la moarte a celei mai evoluate construcții politice din istorie: Uniunea
Europeană. Iată câteva elemente care mă fac pe mine, pro-european cu tot
sufletul și toată mintea, să nu doresc renunțarea la dreptul de veto:</span></p><p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 6.0pt; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: 6.0pt; margin: 6pt 0cm; text-align: justify;"></p><ol><li><span style="font-size: 12pt; text-indent: -18pt;">țările membre, după ce (multe dintre ele) au luptat secole pentru
independență, au renunțat la o mare parte din suveranitate în favoarea
Bruxelles-ului tocmai pentru că, în caz de nevoie, au siguranța dreptului de
veto.</span></li><li>Dacă se elimină dreptul de veto, țările membre ar lăsa la îndemâna unor
conțopiști decizii capitale, inclusiv în "domeniile regaliene". Nu
trebuie să fii laureat Nobel pentru a înțelege că acest lucru va duce urgent la
creșterea sentimentului anti-UE de fiecare dată când ceva nu "merge"
la nivel național.</li><li>Citiți Tratatul privitor la Uniunea Europeană. O să înțelegeți exact ce
document fantastic este și de ce dreptul de veto e esențial pentru construcția
Uniunii Europene*<span style="font-size: 12pt; text-indent: -18pt;">*</span><span lang="RO" style="font-size: 12pt; text-indent: -18pt;">.</span></li><li>Am învățat de la Descartes că „cu cât o problemă e mai dificilă, cu atât sunt
mai puțini oameni capabili să o înțeleagă și să o rezolve". Da,
majoritățile vă spun ce măsuri sunt acceptabile, nu ce măsuri sunt optime!</li></ol><p></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 6.0pt; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: 6.0pt; margin: 6pt 0cm; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">Cred că e util în acest moment
grav să evităm să se creeze încă o falie. Este suficient spațiu în care să
construim între suveranismul prost înțeles și federalism. Uniunea Europeană e
deja o fabuloasă realizare a națiunilor care s-au războit violent de-a lungul
istoriei. Tocmai pentru că am construit, înțelept, evitând excesele suveraniste
sau federaliste. Să continuăm pe această cale, să biruim ursul de la răsărit,
să ne asigurăm energia de care avem nevoie, să ne recâștigăm magisterul
științific, educațional şi economic și, mai ales, să nu ne lăsăm atrași de tot
felul de exaltați în falsa dezbatere "suveranism vs federalism",
pentru că o asemenea dezbatere va produce noi fracturi, cu efect devastator.
Referitor la tensiunea între estul și vestul Europei, cred că este momentul ca Vestul
să asculte Estul și în alte chestiuni, nu doar cele legate de Rusia. Dar nu
prea are cine să le-o spună: liderul maghiar e prea nefrecventabil, iar cel
român e fad, lipsit de idei și incapabil să genereze vreun vector de forță.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 6.0pt; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: 6.0pt; margin: 6pt 0cm; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">Pe scurt, evenimentele recente
arată că Europa poate fi puternică și poate avea un loc proeminent în lume doar
dacă „vechea” și „noua” Europă lucrează împreună. Trebuie găsită calea
cooperării prin care să dăm un nou impuls construcției europene. Cantonarea pe
poziții ideologice nu va duce la nimic bun. Fie că sunt „suveranişti”, fie că
sunt federaliști, cei care hrănesc această dezbatere participă la slăbirea
Uniunii Europene, adâncind faliile. Spre norocul nostru, nu cred că vor reuși
pentru că Uniunea Europeană nu are vocația să aplatizeze cultural, ideologic și
politic aspirațiile țărilor membre.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 6.0pt; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: 6.0pt; margin: 6pt 0cm; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;"><b>*</b>În marșul forțat de care și Mao
ar fi fost invidios, noua stângă pan-europeană e pe cale să reușească să
pervertească sensul cuvintelor: dacă spui unei banane banană și unei piersici
piersică ești etichetat „retrograd”! Că doar e la modă să spui piersicii banană
și bananei piersică! Dacă vrei să îți trăiești viața liniștit și ceri celor
care vin nechemați în Europa să respecte un minimum din stilul nostru de viață,
ești imediat etichetat „ultraconservator”, dacă ești pentru „egalitatea de
drepturi între sexe” și nu agreezi deja consacrata terminologie a „egalității
de gen”, ai un „discurs al urii și ești un mascul creștin, alb, toxic”. Dacă
ceri respectarea propriei Constituții și o construcție europeană bazată pe
litera și spiritul Tratatului privitor la Uniunea Europeană, ești „oribil suveranist”.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Iată cum, pervertirea sensului cuvintelor
duce la instalarea unui radicalism periculos: „suveranism” -automat etichetat
ca retrograd versus federalism considerat „un pas înainte, o expresie profundă
a democrației în construcția europeană.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 6.0pt; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: 6.0pt; margin: 6pt 0cm; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;"><b>**</b>Iată ce ni se spune, foarte
înțelept, în Articolul 31 al Tratatului referitor la politica externă a Uniunii:
<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 6.0pt; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: 6.0pt; margin: 6pt 0cm; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">"În cazul în care un membru
al Consiliului declară că, din rațiuni vitale de politică națională pe care le
prezintă, are intenția să se opună adoptării unei decizii cu majoritate
calificată, nu se trece la vot. Înaltul Reprezentant caută, în strânsă
consultare cu statul membru implicat, o soluție acceptabilă pentru acesta. În
absența unui rezultat, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate
solicita Consiliului European să se pronunțe cu privire la chestiunea în cauză,
în vederea adoptării în unanimitate a unei decizii."<span style="color: #050505;"><o:p></o:p></span></span></p>Daniel P. Funeriuhttp://www.blogger.com/profile/11870777563783868715noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4424224804770364837.post-46275207922626971942022-10-26T19:15:00.001+03:002022-10-26T19:15:05.433+03:00Scientific publications<p>20 MOST RELEVANT SCIENTIFIC PUBLICATIONS:</p><p class="MsoNormal"><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal">Total number of citations (Scopus, Ocober 2022): 1000 <o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal"><o:p> </o:p></p>
<p class="MsoNormal">1)<span style="mso-tab-count: 1;"> </span>J.T. Foy,
Q. Li, A. Goujon, J.-R. Colard-Itté, G. Fuks, E. Moulin, O. Schiffmann, D.
Dattler, D. P. Funeriu & Nicolas Giuseppone, Dual-light control of
nanomachines that integrate motor and modulator subunits, Nature
Nanotechnology, 2017, doi:10.1038/nnano.2017.28. Citations: 137.<o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal"><o:p> </o:p></p>
<p class="MsoNormal">2)<span style="mso-tab-count: 1;"> </span>N.
Candelon, N.D. Hadade, M. Matache, J.-L. Canet, F. Cisnetti, D.-P. Funeriu, L.
Nautonae, A. Gautier, Luminogenic ‘‘clickable’’ lanthanide complexes for
protein labeling, Chem. Commun. 2013, 49, pg. 9206. Citations: 8. <o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal"><o:p> </o:p></p>
<p class="MsoNormal">3)<span style="mso-tab-count: 1;"> </span>G.-D.
Roiban, M. Matache, N.D. Hădade, D.P. Funeriu, A general solid phase method for
the synthesis of sequence independent peptidyl-fluoromethyl ketones, Org. Biol.
Chem. 2012, 10, pg. 4516 (front cover). Citations: 7. <o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal"><o:p> </o:p></p>
<p class="MsoNormal">4)<span style="mso-tab-count: 1;"> </span>C. Dobrota,
D. Fasci, N. D. Hadade, G.-D. Roiban, C. Pop, V. M. Meier, I. Dumitru, M.
Matache, G. S. Salvesen, D.P. Funeriu, Glycine Fluoromethylketones as
SENP-Specific Activity Based Probes ChemBioChem 2012, 13, pg. 80. Citations:
31. <o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal"><o:p> </o:p></p>
<p class="MsoNormal">5)<span style="mso-tab-count: 1;"> </span>N.D.
Bogdan, M. Matache, G.-D. Roiban, C. Dobrotă, V. M. Meier, D.P. Funeriu, Metal
Ion Mediated Self-Assembly Directed Formation of Protein Arrays,
Biomacromolecules 2011, 12, pg. 3400. Citations: 12.<o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal"><o:p> </o:p></p>
<p class="MsoNormal">6)<span style="mso-tab-count: 1;"> </span>M. Matache,
C. Dobrotă, N.D. Bogdan, D.-P. Funeriu, Recent Developments in the Reactivity
of the Biginelli Compounds, Curr. Org. Synth. 2011, 8, pg. 356. Citations: 18. <o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal"><o:p> </o:p></p>
<p class="MsoNormal">7)<span style="mso-tab-count: 1;"> </span>N.D.
Bogdan, M. Matache, V.M. Meier, C. Dobrota, I. Dumitru, G.D. Roiban, D.P.
Funeriu, Protein–Inorganic Array Construction: Design and Synthesis of the
Building Blocks, Chem. Eur. J. 2010, 16, pg. 2170. Citations: 22. <o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal"><o:p> </o:p></p>
<p class="MsoNormal">8)<span style="mso-tab-count: 1;"> </span>M. Matache,
C. Dobrota, N.D. Bogdan, I. Dumitru, L.L. Ruta, C.C. Paraschivescu, I.C.
Farcasanu, I. Baciu, D.P. Funeriu, Synthesis of fused dihydro-pyrimido[4,3-d]coumarins
using Biginelli multicomponent reaction as key step, Tetrahedron 2009, 65, pg.
5949. Citations: 36. <o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal"><o:p> </o:p></p>
<p class="MsoNormal">9)<span style="mso-tab-count: 1;"> </span>S. Yamada,
E. Uchimura, T. Ueda, T. Nomura, S. Fujita, K. Matsumoto, D.-P. Funeriu, M.
Miyake, J. Miyake, Identification of twinfilin-2 as a factor involved in
neurite outgrowth by RNAi-based screen, Biochem. Biophys. Res. Commun. 2007,
363, pg.926. Citations: 22. <o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal"><o:p> </o:p></p>
<p class="MsoNormal">10)<span style="mso-tab-count: 1;"> </span>D.-P.
Funeriu, J. Eppinger, L. Denizot, M. Miyake, J. Miyake. On-Chip Determination
of Inhibition Constants Based on Affinity-Label Detection of Enzymatic
Activity. Nature Biotechnol. 2005, 23, pg. 622. Citations: 55. <o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal"><o:p> </o:p></p>
<p class="MsoNormal">11)<span style="mso-tab-count: 1;"> </span>E. Uchimura,
S. Yamada, L. Uebersax, K. Matsumoto, M. Kishi, T. Yoshikawa, D.-P. Funeriu, M.
Miyake, J. Miyake. Chip-based cell array for neuronal cell lines: influence of
ECM proteins on non-viral transfection for PC12 cells. Neurosci. Lett. 2004,
378, pg. 40. Citations: 25. <o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal"><o:p> </o:p></p>
<p class="MsoNormal">12)<span style="mso-tab-count: 1;"> </span>J. Eppinger,
D.-P. Funeriu, L. Denizot, M. Miyake, J. Miyake. On-Chip Determination of
Inhibition Constants Based on Affinity-Label Detection of Enzymatic Activity,
Angew. Chem. Int. Ed. 2004, 43, pg. 3806. Citations: 35. <o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal"><o:p> </o:p></p>
<p class="MsoNormal">13)<span style="mso-tab-count: 1;"> </span>T.
Yoshikawa, E. Uchimura, M. Kishi, D.-P. Funeriu, M. Miyake, J. Miyake.
Transfection Microarray of Human Mesenchymal Stem Cells (hMSCs) and on-chip
siRNA Gene Knockdown. J. Control. Release 2004, 96, pg. 227. Citations: 126. <o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal"><o:p> </o:p></p>
<p class="MsoNormal">14)<span style="mso-tab-count: 1;"> </span>K. Kato, K.
Umezawa, D.-P. Funeriu, M. Miyake, J. Miyake, T. Nagamune. Immobilized Culture
of Non-Adherent Cells on an Oleylpoly(ethylene glycol) ether modified surface.
BioTechniques 2003, 35, pg. 1014. Citations: 73. <o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal"><o:p> </o:p></p>
<p class="MsoNormal">15)<span style="mso-tab-count: 1;"> </span>D.-P.
Funeriu, K. Rissanen, J.-M. Lehn. Dominant/Recessive Behavior in the Expression
of Molecular Information - Self-assembly of Inorganic Macrocyclic Architectures
Containing Coordinatively Unsaturated Ligands. Proc. Natl. Acad. Sci. USA 2001,
98, pg. 10546. Citations: 33. <o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal"><o:p> </o:p></p>
<p class="MsoNormal">16)<span style="mso-tab-count: 1;"> </span>D.-P.
Funeriu, K. M. Fromm, J.-M. Lehn, D. Fenske. Multiple Expression of Molecular
Information: Enforced Generation of Different Supramolecular Inorganic
Architectures by Processing of the Same Ligand Information Through Specific
Coordination Algorithms. Chem. Eur. J. 2000, 6, pg. 2103 (front cover).
Citations: 104. <o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal"><o:p> </o:p></p>
<p class="MsoNormal">17)<span style="mso-tab-count: 1;"> </span>I. Huc, M.
J. Krische, D.-P. Funeriu, Jean-Marie Lehn. Dynamic Combinatorial Chemistry.
Substrate H-bonding Directed Assembly of Receptors Based on Bipyridine-Metal
Complexes. Eur. J. Inorg. Chem.1999, 9, pg. 1415. Citations: 68. <o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal"><o:p> </o:p></p>
<p class="MsoNormal">18)<span style="mso-tab-count: 1;"> </span>D.-P.
Funeriu, J.-M. Lehn, G. Baum, D. Fenske. Double Subroutine Self-Assembly;
Spontaneous Generation of a NanocyclicDodecanuclearCu(I) Inorganic
Architecture. Chem. Eur. J. 1997, 3), pg. 99 (front-cover). Citations: 142.
Highlighted on the cover of Chemical and Engineering News, June, 8, 1998, pg.
35. and in Science, 295, pg. 2400.<o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal">19)<span style="mso-tab-count: 1;"> </span>H. Fenniri,
C. Dallaire, D.-P. Funeriu, J.-M. Lehn. Supramolecular Catalysis of H/D
Exchange in Pyruvate by Macrocyclic Polyamines Involving a Reactive Iminium
Intermediate. J. Chem. Soc., Perkin Trans. 1997, 2, pg. 2073. Citations: 12. <o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal"><o:p> </o:p></p>
<p class="MsoNormal">20)<span style="mso-tab-count: 1;"> </span>D.-P.
Funeriu, Y.-B. He, H.-J. Bister, J.-M. Lehn. Synthesis and Cu(I) Binding
Properties of Two tris-bipyridine Ligands. Self-Assembly of Homostrand and
HeterostrandTrinuclear Double Helical Complexes. Bull. Chem. Soc. Fr. 1996,
133, pg. 673. Citations: 30.<o:p></o:p></p>Daniel P. Funeriuhttp://www.blogger.com/profile/11870777563783868715noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4424224804770364837.post-15926979449290353512022-10-02T01:07:00.003+03:002022-10-02T01:07:27.465+03:00Cum trebuie să se intre la liceu?<p><span style="background-color: white; color: #222222; font-family: Arial, sans-serif; font-size: 12pt;">Bună,
rea, tradiția în România este ca intrarea într-un liceu anume să se facă pe
bază de concurs.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">Soluția
în care media se făcea între rezultatele din gimnaziu și media de la evaluarea
națională era corectă teoretic dar catastrofală în practică: mediile din gimnaziu
nu aveau nicio relevanță, fiind, în realitate, o fraudă masivă.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">Soluția
ca doar evaluarea națională să conteze este greșită pentru că, în realitate, elevii
și profesorii vor neglija toate materiile în afară de română și matematică. Niciuna
din cele două soluții de mai sus nu lasă liceului nicio părticică de decizie,
ceea ce nu e tocmai bine.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">Soluția
potrivit căreia selecția e făcută de liceul însuși e ridicolă, din pricina
evidentelor pile și șpăgi, tot tradiții românești și ele.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">Soluția
corectă, ușor de pus în practică, care evită arbitrariul, verifică tot ceea ce
știe elevul, nu doar matematică și română, și lasă și liceul să-și spună
cuvântul este următoarea:</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">1)
se "dă" evaluarea națională la:<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">a)
matematică+informatică*<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">b)
română**<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">c)
ştiințe (fizică, chimie, biologie)<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">d)
umanistice (istorie, geografie) ***.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">2)
Cu un an înainte, fiecare liceu stabileşte, pentru fiecare filieră, coeficienți
pentru fiecare din cele 4 examene de mai sus şi le anunță public. Suma celor 4
coeficienți trebuie să fie 10, niciun coeficient nu poate fi 0.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">3)
Elevii fac max. 10 opțiuni.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">4)
Calculatorul face, ținând cont de coeficienți, media ponderată pentru fiecare
liceu/filieră ales/aleasă de elev.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">5)
Elevii sunt repartizați de calculator în funcție de opțiuni şi medie.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">Ce
rezolvă această modalitate:<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">1)
elevii vor fi încurajați să învețe la toate materiile.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">2)
Profesorii, la toate materiile, vor avea tot interesul să predea bine. Nu vor
mai fi profesori de rangul 1 (mate, română) şi restul.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">3)
Liceele pot să fie parte a procesului de selecție, prin stabilirea
coeficienților. Nu se introduce posibilitatea pilelor ca în situația în care
liceele dau ele însele examene.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">4)
Se elimină arbitrariul din notarea la clasă, fără să se piardă luarea în
considerare a tot ceea ce se predă.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">5)
Calitatea fiecărei școli și a fiecărui profesor vor putea fi ușor măsurate: atât
după notele copiilor la evaluarea națională, cât și privind diferența dintre
notele de la examene și cele de la clasă.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">Care
sunt contraargumentele?</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">1)
"Săracii copii, vor avea prea mult de învățat!".<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">Răspuns:
aşa, şi? Nu învățarea științelor de bază, exacte și umanistice, e rolul şcolii?
Per a contrario are cineva curajul să își asume că rolul şcolii e să nu-i învățăm
pe copii esența?</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">2)
"Iar schimbăm?"<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">Răspuns:
nu schimbați nimic dacă sunteți mulțumiți cu ce aveți acum.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">Această
schimbare ar trebui introdusă începând cu vara lui 2024 în paralel cu lungirea
anului şcolar cu 3 săptămâni.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">Mai
sunt câteva elemente esențiale de adăugat: <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18.0pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial; mso-fareast-language: FR;"><span style="mso-list: Ignore;">1)<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">Sistemul corect
este învățământ obligatoriu de 10 ani: de la 6 ani (clasa pregătitoare) la 16
ani (clasa a IX-a). Orice ar scrie în lege, de exemplu învățământ obligatoriu
de 12 ani, este degeaba: în realitate nu se va respecta (da, hârtia acceptă
orice năzbâtie scrie cineva pe ea) și, în plus, dreptul legal de a munci este de
la 16 ani.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18.0pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial; mso-fareast-language: FR;"><span style="mso-list: Ignore;">2)<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";"> </span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">Locul
clasei a IX-a este la gimnaziu. Efectele pozitive ar fi cel puțin trei: <o:p></o:p></span></p><p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18.0pt;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;"><br /></span></p>
<p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm; margin-left: 72.0pt; margin-right: 0cm; margin-top: 0cm; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level2 lfo1; text-indent: -18.0pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial; mso-fareast-language: FR;"><span style="mso-list: Ignore;">a.<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">ne-am asigura că tinerii
din rural termină 10 ani de studiu la ei acasă.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm; margin-left: 72.0pt; margin-right: 0cm; margin-top: 0cm; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level2 lfo1; text-indent: -18.0pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial; mso-fareast-language: FR;"><span style="mso-list: Ignore;">b.<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">În sfârșit evaluarea națională ar avea logică:
copiii nu ar da examen pentru a continua... învățământul obligatoriu. Ce
aberație întreținem, totuși, de ani de zile...<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraphCxSpLast" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm; margin-left: 72.0pt; margin-right: 0cm; margin-top: 0cm; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level2 lfo1; text-indent: -18.0pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial; mso-fareast-language: FR;"><span style="mso-list: Ignore;">c.<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">Numărul locurilor
în ”liceele bune” ar crește considerabil. În loc de, de exemplu, 4 ani a câte 2
clase cu 27 de elevi (deci 54 de elevi pe an) am avea 3 ani a câte 3 clase cu 24
de elevi, deci 72 de elevi pe an...</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">Este
de reținut că aceste soluții au fost legiferate în 2011 prin Legea 1. Ele ar fi
fost aplicate de ani buni dacă guvernele din 2012 încoace ar fi gândit în
interesul copiilor. Din păcate nu cred că cineva va avea clarviziunea să pună
în aplicare un lucru atât de simplu și eficient. Bănuiesc că se va veni din nou
cu soluții alambicate, fără efecte în real. Așa că, din păcate, tot pe cont
propriu sunteți și tot cu cele trei soluții tradiționale rămâneți:<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">A)
meditații, <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">B)
meditații şi<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">C)
meditații.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">Restul
vor fi, probabil, poveşti de adormit electorat.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">*
prin „informatică” înțeleg „algoritmică”. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">**
în cadrul acestui examen se pot introduce și elemente de limbă străină<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">***
în cadrul acestui examen se pot introduce și elemente din alte umanistice, în
funcție de programa școlară parcursă<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #222222; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><o:p> </o:p></span></p>Daniel P. Funeriuhttp://www.blogger.com/profile/11870777563783868715noreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-4424224804770364837.post-75363820639764339592022-06-17T23:40:00.004+03:002022-06-17T23:46:31.363+03:00Noua Lege a Educației Naționale din Statul Paralel. Statul nostru paralel ;)<p>După aproape 8 ani de la lansarea programului România Educată clasa politică din România nu a reușit nici să producă o nouă Lege a Educației, nici să repare ce a fost stricat din Legea 1/2011 și nici să schimbe ceva substanțial în bine.</p><p>Pentru că nu am chef să mă alătur corului plângăcioșilor, vă propun să-i ajutăm. În linkul de mai jos aveți textul a ceea ce cred eu că azi ar trebui să fie Legea Educației Naționale. Dacă tot vor un stat paralel, să le dăm statul nostru paralel și să le dăm noi, care suntem mai deștepți decât ei, o Lege a Educației cu adevărat Naționale. Aveți 1 săptămână să scrieți comentarii pe marginea documentului și, în funcție de ceea ce se obține, voi încerca să sintetizez. Apoi, fie oamenii ăștia de la putere o preiau, le-o dăm gratis, fie, dacă vreți, o putem depune ca inițiativă cetățenească. Trebuie doar 100.000 de semnături. E un fleac dacă chiar vă pasă de educație.</p><p>Hai cu Statul Paralel.</p><p><a href="https://bit.ly/3tJlkhP">https://bit.ly/3tJlkhP</a></p>Daniel P. Funeriuhttp://www.blogger.com/profile/11870777563783868715noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4424224804770364837.post-43198411651364643982022-06-07T04:26:00.003+03:002022-06-07T06:23:26.749+03:00When planning for a year, plant corn. When planning for a decade, plant trees. When planning for life, train and educate people*. <p><b>EU Agenda:</b><span style="font-weight: bold;"> </span><span style="font-weight: bold;"> </span><b> </b><a href="https://education.ec.europa.eu/education-levels/adult-learning/adult-learning-initiatives" target="_blank"> Agenda UE referitoare la LLL</a></p><p> <a href="https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=en&pubId=8284&furtherPubs=yes" target="_blank">LLL în UE, studiu foarte interesant al Comisiei Europene</a><br /></p><p> <a href="https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32021G1214(01)&from=EN" target="_blank"> </a><a href="https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32021G1214(01)&from=EN" target="_blank">Rezoluție a Consiliului privind un nou plan european pentru învățarea în rândul adulților </a></p><p><span style="font-weight: bold;"> </span><span style="font-weight: bold;"> </span><span style="font-weight: bold;"> </span><span style="font-weight: bold;"> </span><span style="font-weight: bold;"> </span><span style="font-weight: bold;"> </span><span style="font-weight: bold;"> </span><b> </b><a href="https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:22014A0830(01)&from=RO" target="_blank">Acordul de asociere EU-Moldova</a><br /></p><p><b>EURYDICE:</b> <span> </span><span> </span><a href="https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/sites/default/files/adult_education_and_training_in_europe_2020_21.pdf" target="_blank">„Adult Education and Training”</a><br /></p><p><b>FRANȚA: <span> </span><span> </span><span> </span></b><a href="https://www.enseignementsup-recherche.gouv.fr/fr/la-formation-continue-tout-au-long-de-la-vie-dans-l-enseignement-superieur-46167">Detalii despre sistemul lor de LLL</a><br /></p><p><b>GERMANIA: <span> <span> </span></span></b><a href="https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/content/adult-education-and-training-31_en" target="_blank">Detalii despre sistemul lor de LLL</a></p><p> <a href="https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/content/main-providers-30_en" target="_blank"><b>Despre furnizorii de LLL din Germania</b></a><br /></p><p> <a href="https://files.eric.ed.gov/fulltext/EJ1000173.pdf" target="_blank"> </a><a href="https://files.eric.ed.gov/fulltext/EJ1000173.pdf" target="_blank">Articol științific despre LLL în Germania</a></p><p><br /></p><p>*<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Guanzi_(text)">Guan Zhong</a></p>Daniel P. Funeriuhttp://www.blogger.com/profile/11870777563783868715noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-4424224804770364837.post-80398686557867076752022-05-01T02:46:00.005+03:002022-05-01T02:51:03.870+03:00Despre meditații: ieșiți din ipocrizie!<p><span lang="EN-GB">C</span><span lang="RO">ând vorbim despre meditații suntem
obligați să ieșim din ipocrizie, cu atât mai mult cu cât președintele României
este și primul meditator al țării. Realitatea este că:</span></p><p></p><ol style="text-align: left;"><li><b style="text-indent: -18pt;"><span lang="RO">Meditațiile
au existat, există și vor exista în toate țările lumii.</span></b><span lang="RO" style="text-indent: -18pt;"> Am trăit ani buni în Franța, SUA,
Japonia, Germania și Anglia. Meditațiile există peste tot și sunt mai complexe
ca la noi. De ce? Pentru că niciun sistem de educație nu poate să ofere acel mentorat
individualizat de care are nevoie fiecare copil pentru a-și optimiza
dezvoltarea sau remedia problemele. Relevant pentru România este că
președintele ei, Klaus Iohannis, este primul meditator al țării: chiar el a
spus că și-a făcut șase case din meditații. Bravo lui, o spun fără nicio
ironie. Nu e nimic rău să câștigi un ban transferând cunoaștere elevilor. E și
asta o dovadă că statul are obligația să încurajeze meditațiile, adică
transferul de cunoaștere.</span></li><li><b style="text-indent: -18pt;"><span lang="RO">În
România meditațiile se fac la negru.</span></b><span lang="RO" style="text-indent: -18pt;"> Asta nu este bine. Piața este estimată la trei miliarde de lei, deci un
potențial de 300 de milioane de lei de colectat din impozite. Bani cu care s-ar
putea plăti suplimentar cam 1500 de lei anual fiecărui profesor de la clasă.</span></li><li><b style="text-indent: -18pt;"><span lang="RO">Recentul
anunț al ANAF, care clarifică ce au de făcut meditatorii pentru a fi în acord
cu legea, trebuie citit, în opinia mea, ca o atenționare că vor urma controale.</span></b><span lang="RO" style="text-indent: -18pt;"> Ele sunt posibile legal, băncile având
obligația de a coopera cu fiscul. Să judecăm drept: ANAF are ca atribut legal
să colecteze cât mai multe impozite, potrivit legilor. Nu este corect să fie înjurat
ANAF pentru că cere, prin proceduri complicate, plata impozitelor de la
profesori pentru meditații, ci trebuie înjurat legiuitorul care scrie legi atât
de împovărătoare și proceduri atât de complicate pentru oamenii onești.</span></li><li><b style="text-indent: -18pt;"><span lang="RO">Profesorii
continuă să fie bătaia de joc a politicienilor și în afara școlii.</span></b><span lang="RO" style="text-indent: -18pt;"> E convingerea mea* că profesorii doresc
să respecte legea, inclusiv cea fiscală, dar realitatea de pe teren este că în România,
din pricina legilor tembele, e mai ușor să îți iei doctoratul decât să plătești
impozitele datorate, dacă ești om cinstit. Și atunci mulți profesori preferă să
dea meditații la negru.</span></li><li><b style="text-indent: -18pt;"><span lang="RO">Să
spunem lucrurilor pe nume:</span></b><span lang="RO" style="text-indent: -18pt;"> nu e nimic rău că un profesor dă meditații și câștigă un ban muncit. Toxică
însă este promiscuitatea asociată uneori cu meditațiile: e inacceptabil să dai
meditații copiilor de la clasă. E inacceptabil să predai mai puțin pentru a
avea „clienți” sau de a condiționa nota la clasă de meditații date de tine. Îmi
pare destul de dubios să primești toată ziua bună ziua elevi la tine acasă, în
sufrageria în care mănânci de paște sau în bucătărie printre pătrunjel și carne
tocată.</span></li></ol><p></p><p>Având în vedere aceste adevăruri și, în același timp, nevoia de meditații,
<b>care sunt soluțiile, ce anume ar trebui să facă statul?</b></p><p></p><ul style="text-align: left;"><li><span lang="RO" style="text-indent: -18pt;"><b>a) Proceduri
simple de impozitare. </b>S-a simplificat impozitarea bonelor și femeilor</span><span lang="EN-GB" style="text-indent: -18pt;">/</span><span lang="RO" style="text-indent: -18pt;">bărbaților care fac curat în casele oamenilor. De
ce nu se poate și pentru profesori? Scăzută impozitarea de la 10 la 5%, sau, pentru a încuraja recuperarea pierderilor educaționale post-COVID, chiar 0%, fără
obligația de a-ți face PFA.</span></li><li><span style="text-indent: -18pt;"><b>b) Simplificarea
procedurii de înființare a unui PFA pentru meditații,</b> pentru cei care doresc asta. De exemplu, conform
legislației actuale, un student la matematică nu poate să dea legal meditații
unui elev de clasa a V-a, pentru că la înființarea unui PFA i se cere o
diplomă, pe care nu o are încă.</span></li><li><b>c) Statul
ar trebui să meargă și mai departe și să ofere vouchere pentru educație:</b> în loc să risipească banii europeni
(inclusiv PNRR) pe idei fantasmagorice, statul ar trebui să acorde copiilor, în
special celor nevoiași, vouchere de meditații. Se dau vouchere pentru orice:
vacanțe, mașini de spălat, mașini electrice și panouri fotovoltaice. Doar
pentru ce e mai important -și de ce ducem lipsă- educația, nu dăm vouchere. Ba
mai le și punem piedici celor care ar putea să-i facă mai deștepți pe copiii
noștri să predea.</li><li><b>d) Deductibilitatea
la calculul impozitelor a banilor plătiți de părinți pentru meditații. </b>Astfel
părinții ar cere bon pentru meditații și ar fi încurajați să plătească pentru
educația copiilor.</li></ul><p></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><b>În concluzie: nu,
nu e nimic rău cu meditațiile. Ele trebuie încurajate. </b></span><b>Nu, ANAF nu face nimic
greșit cerând ca meditatorii să își plătească impozitele potrivit legilor în
vigoare. </b>E însă total greșită atitudinea politicienilor -ei sunt cei care fac
legi!- care au gândit proceduri de impozitare extrem de constrângătoare și care dau pomeni
pentru orice le trece prin cap, dar nu pentru esențial: nu dau nimic pentru mintea copiilor
noștri! Aștept să văd un politician mai deștept care să treacă pe repede
înainte o lege care să aplice punctele a, b, c și d de mai sus. Hai, că nu e
greu și, în plus, și statul va câștiga bani, și oamenii vor fi mai mulțumiți.</p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">*de ce cred că
profesorii ar plăti impozite pe meditații dacă ar fi ușor administrativ? Pentru
că astfel ar putea justifica venituri mai mari, deci ar putea lua credite mai
mari și avantajoase pentru un apartament, o mașină sau altele. Și nu ar mai
avea stresul că vine ANAFul peste ei.<o:p></o:p></span></p>Daniel P. Funeriuhttp://www.blogger.com/profile/11870777563783868715noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-4424224804770364837.post-43377777138238548762022-03-17T12:45:00.003+02:002022-03-17T12:45:27.698+02:00Ucraina: tragicul șoc care trezește Vestul?<p><span style="background-color: white; color: #050505; font-family: "inherit", serif; font-size: 11.5pt;"><b>Cred că abia acum e momentul
istoric al ruperii de comunismul criminal.</b> De ce spun asta?</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span style="color: #050505; font-family: "inherit", serif; font-size: 11.5pt;"><b>Când am ajuns în 1988 în Franța</b>
eram convins că 100% dintre occidentali consideră sistemul comunist ca fiind
criminal. M-am înșelat: colegi, cu BMW la scară, încercau să îmi explice cât de
bun e comunismul, iar un număr semnificativ de profesori erau de-a dreptul comuniști
sau troțkiști. <b>Abia revoluțiile anticomuniste din 1989 i-au șocat și parcă,
parcă începeau să înțeleagă.</b></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span style="color: #050505; font-family: "inherit", serif; font-size: 11.5pt;"><b>Când am ajuns pe scaunul
ministerial</b> eram convins că 20 de milioane de români, din care 600
parlamentari, au înțeles că e necesară o schimbare radicală în educație și că,
drept consecință, stârpirea fraudei generalizate din educație (fabrici de
diplome, plagiate, examene fraudate) pe care am pus-o în practică va fi
aplaudată. M-am înșelat. Politicienii și presa m-au atacat cu o violență cum nu
mai văzusem până atunci. <b>Abia când lumea a conștientizat șocul primului bac
corect</b>, în 2011, mulți au început să fie de acord că e nevoie de o schimbare
radicală, nu de una periferică. <b>Abia când românii au aflat că au un premier plagiator
au înțeles câtă hoție ascunde plagiatul.</b></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span style="color: #050505; font-family: "inherit", serif; font-size: 11.5pt;"><b>Când am ajuns în Parlamentul
European</b> am crezut că nimeni nu îndrăznește să susțină și să aprobe comunismul.
M-am înșelat: printre verzi, socialiști sau grupul comunist (nu mai știu cum se
numea) era plin de oameni care, înfulecând languste, ridicau în slăvi
comunismul și ne priveau pe noi, creștin-democrații, ca pe niște relicve. Parlamentul
era ticsit de adrianseverini. De atunci și până azi, acest curent nu a făcut
decât să crească în vestul continentului. S-a ajuns chiar la prezența mahărilor
europeni la dezvelirea statuii lui Marx. Dedulciți la viața în puf din
Parlamentul European, <b>ei nu au fost, până acum, supuși niciunui șoc major</b>,
precum cel trăit de noi, care să le arate, chiar și minților lor lente și
poluate, prin ce traume a trecut estul european din cauza ursului de la
răsărit.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span style="color: #050505; font-family: "inherit", serif; font-size: 11.5pt;">De ce vă spun toate astea? <b>Trauma
colectivă a estului european nu a fost niciodată recunoscută oficial.</b> Nici de
Rusia (făptuitorul), nici de Europa de Vest. Noi nu am cerut, lor nu le-a
păsat. E clar că Rusia nu a avut niciun interes să recunoască că e cauza
traumei colective și nimeni nu a constrâns-o să și-o asume.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span style="color: #050505; font-family: "inherit", serif; font-size: 11.5pt;"><b>După 1989 relația Europei de Est
cu Europa de Vest a fost o bizarerie istorică</b>: pentru că estul a preluat grăbit,
cu „copy paste”, sistemele occidentale, iar Vestul a considerat că a făcut
destul acceptând Estul la masă. Ba chiar a manifestat excese de aroganță (vezi
Chirac care ne spunea că am pierdut o bună ocazie să tăcem sau, mai recent,
liderii progresișiti ai Vestului care nu contenesc să ne critice ca fiind
„medievali” pentru că nu acceptăm ingineriile lor sociale). Cert este că nu s-a
pus niciodată problema ca trauma colectivă a Estului să fie recunoscută prin
documente oficiale, iar cel care a perpetuat-o să fie tras la răspundere.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span style="color: #050505; font-family: "inherit", serif; font-size: 11.5pt;"><b>Estul nu a pus problema din trei
motive:</b> 1) establishmentul politic conținea multe conserve sovietice, 2)
energiile s-au cheltuit cu integrarea NATO și UE, 3) a fost probabil și un factor
„să nu zgândărim Rusia”.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span style="color: #050505; font-family: "inherit", serif; font-size: 11.5pt;"><b>Vestul nu a pus problema
recunoașterii traumei colective tot din trei motive: </b>1) un număr semnificativ
de lideri politici crescuți cu caviar au convingerea că „comunismul e un sistem
bun aplicat prost”, 2) lene: „de ce să ne batem noi capul dacă cei din est nu
cer asta”? 3) banii și blondele Moscovei, vârâți pe gâtul și în camerele multor
decidenți occidentali.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;"><b>Ceea ce se întâmplă azi în
Ucraina este, pentru elitele politice din vest, șocul fără de care retina lor
nu percepea pornirile naturale ale ursului de la răsărit.</b> Oricine poate să vadă
acum că tragedia prin care trec ucrainenii este provocată direct de Putin și de
sistemul care l-a sprijinit. Și că acest comportament este o constantă
istorică. Pentru că de secole, Rusia oscilează între flux și reflux geopolitic.
<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span style="color: #050505; font-family: "inherit", serif; font-size: 11.5pt;">Teza pe care o enunț aici este că
a sosit momentul să încheiem tranziția de la comunism la libertate.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;"><b>Pentru a marca acest moment
printr-un document istoric este nevoie ca politicienii estului european să
ceară o recunoaștere a traumei colective suferite de estul european după Cel
de-al Doilea Război Mondial, iar vestul să sprijine această solicitare. </b><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span style="color: #050505; font-family: "inherit", serif; font-size: 11.5pt;">Eliberarea Ucrainei e un pas
necesar, dar nu suficient nici pentru noi, cei din est, nici pentru ruși. Doar
dacă sunt constrânși să își recunoască și să accepte vina istorică de a ne fi
cotropit după 1945 vom putea începe un ciclu istoric senin. Pentru că un astfel
de document ar însemna promisiunea vestului de a nu mai fi arogant cu estul (și
asta ar tăia elanul politicienilor anti-EU) și adevăratul început al unei
Uniuni Europene... unite (poate fi chiar baza unui nou tratat*). Iar rușii vor
putea și ei să înceapă să-și construiască sănătos țara.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span style="color: #050505; font-family: "inherit", serif; font-size: 11.5pt;">România ar avea de câștigat enorm
dacă ar fi la originea unui astfel de demers, prin vectorii politici pe care îi
avem. Cu dibăcie ar putea fi luate în echipă și Franța, și Germania :
Macron are tot interesul electoral să își arate greutatea internațională, iar
Scholz ar face orice să scuture imaginea Germaniei de colaboratoare cu Rusia. La
nivelul UE ar fi o necesară reparație morală pentru tot Estul european, iar în
plan intern o recunoaștere a enormei greșeli comise prin ignorarea punctului 8
al Proclamației de la Timișoara.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0cm;"><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: FR;">PS: da, știu că în tratatul
actual al UE se face referire la 1989 ("REAMINTIND importanța istorică a
sfârșitului divizării continentului european și necesitatea stabilirii </span><span style="color: #050505; font-family: "inherit", serif; font-size: 11.5pt;">unor baze solide pentru arhitectura
Europei viitoare") dar e mult prea timid și mult prea puțin.</span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><o:p> </o:p></p>Daniel P. Funeriuhttp://www.blogger.com/profile/11870777563783868715noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4424224804770364837.post-25821587971688007662022-01-16T03:19:00.023+02:002022-01-21T15:08:23.043+02:00Arheologie politică: povestea PMP. Cum a apărut și cum a evoluat<p>Undeva prin februarie 2013 eram la Strasbourg, în week-end, când mă sună Traian Băsescu. Era în modul său șarmant, în care reușea să te facă să crezi orice și să te mobilizeze să miști munții dacă trebuie: „Daniel, te rog eu frumos, scrie un program politic așa cum numai tu știi să pui pe hârtie”. Traian Băsescu știa, atunci când avea nevoie de tine, să te facă să crezi că ești special! Era tentant să îl crezi... Urma congresul PDL, în care se prefigura o bătălie între Blaga și Elena Udrea, în barca căreia sărise, în ultimul moment, Paleologu, până atunci în tabăra celui de-al treilea candidat, Monica Macovei. Cerându-mi să scriu un program politic cu o lună înainte de congres, și având în vedere dinamica acelei conversații, Traian Băsescu m-a pus pe gânduri: oare nu urma să îmi ceară să candidez la președinția PDL, ca element surpriză, așa cum el a făcut-o când i-a luat PDul lui Petre Roman? Desele laude („Funeriu a fost ministrul meu preferat”), nervii tari pe care i-am demonstrat în lupta cu Ponta cu ocazia plagiatului (în privat Traian Băsescu adesea îmi remarca „nervii tari”) și alte lucruri pe care le-am făcut pentru eșecul puciului lui Ponta și Antonescu din 2012, puteau duce înspre concluzia (evident, naivă, judecată la rece) că Traian Băsescu se gândea să mă susțină pentru congresul PDL. </p><p>Am așternut pe hârtie programul, pe care îl găsiți <a href="https://docs.google.com/document/d/1VsOxLDV3N1zFcUt9WpkQMmJvj7AP3Kaz/edit?usp=sharing&ouid=104169452605288665097&rtpof=true&sd=true">aici</a>, și i l-am dat în seara lui 21 februarie, târziu, pe mail. La prima oră președintele mă sună entuziasmat să mă felicite pentru program. Discutăm pe opțiunile majore, și îmi spune să vin de urgență la București. Ceea ce am și făcut. Mă cheamă la el în birou, mă complimentează câteva minute bune, după care îmi sugerează să vorbesc cu doamna Udrea despre program. Îmi sugera Traian Băsescu să dau programul scris de mine doamnei Udrea, probabil ca schelet al platformei sale de preluare a PDLului? O foarte mare diferență față de naivul scenariu pe care, încurajat de vorbele președintelui, mi-l făcusem. Mă înțelegeam bine cu doamna Udrea, mă ajutase mult cu trecerea legii educației, nu aveam nimic împotriva sa, dar consideram că nu avea anvergura politică pentru a prelua moștenirea politică a președintelui Băsescu. I-am spus, voalat, acest lucru președintelui, dându-i de înțeles că dacă cineva vrea să preia conducerea unui partid nu are decât să-și scrie singur programul. Refuzul meu voalat se întemeia și pe ceea ce îi scrisesem în mailul cu programul: </p><p><span face="Arial, Helvetica, sans-serif" style="background-color: white; color: #222222; font-size: small;"><i>„Am fost foarte sincer si direct in elaborarea sa, altfel spus am gandit functional si nu politic(os). De aceea va spuneam ca il vad mai degraba ca program pentru o constructie total noua decat ca platforma pentru PDL, pentru ca imi e greu sa cred ca acest document e atractiv pentru un partid cu reflexe consolidate.”</i></span></p><p>În paranteză fie spus, doamna Udrea era, și atunci, un mister pentru mine: întotdeauna binevoitoare, întotdeauna de partea corectă a marilor reforme, loială președintelui, pe scurt total diferită de imaginea din presă. Constatasem, totuși, o ambiție mai mare decât „putea să ducă”, lucru pe care nu am ezitat să i-l spun și ei. Ținta predilectă a acuzațiilor, eu admiram bărbăția cu care le făcea față. Incapacitatea mea de a înțelege corect rolul doamnei Udrea în contextul anilor 2008-2014 a fost și cel mai mare eșec politic de-al meu.</p><p>În martie 2013 are loc congresul PDL, câștigat de Vasile Blaga (găsiți relatarea <a href="https://www.hotnews.ro/stiri-politic-14474183-conventia-nationala-pdl-democrat-liberalii-isi-aleg-conducerea-prezenta-lui-traian-basescu.htm">aici</a>), care urmărea supraviețuirea politică (a sa și a oamenilor din jur) astfel că agenda politică a lui Traian Băsescu (atlantism, reforma statului, anticorupție) rămânea, în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2014 și generale din 2016, fără vector politic. Mandatul președintelui Băsescu se apropia de sfârșit și acesta nu avea un moștenitor sau vehicul politic viabil. Imediat după congres, președintele Băsescu ne-a mandatat pe Cristian Diaconescu, Sebastian Lăzăroiu, Cristian Hrițuc și subsemnatul să înființăm o fundație cu scopul de a avea un laborator de idei politice. Nu se punea atunci problema unui partid. Inițiativa îmi plăcea din punct de vedere intelectual: în fapt, atât timp cât am fost consilier al președintelui Băsescu (2012-2014), principala mea preocupare (care stârnea adesea ilaritatea colegilor, ocupați cu chestii de zi cu zi) era să „trag” de președinte să construiască un vector politic pentru a continua sumedenia de lucruri bune, menționate mai sus, făcute în mandatele sale.</p><p>Rapid, împreună cu cei numiți mai sus, convingem oameni de calitate să ni se alăture ca fondatori ai Fundației Mișcarea Populară: Elenina Nicuț, o genială avocată și militantă pentru statul de drept, Georgeta Condur, o bună expertă în politologie, pe care o cunoscusem când era jurnalist la Iași (ambele propuse de Sebastian Lăzăroiu) și Radu Borza, propus de mine, unul din oamenii care sunt în spatele dexonline. Nu m-am înțeles deloc cu Elenina și Georgeta la început, dar repede am devenit foarte apropiați. Sebastian Lăzăroiu l-a propus pe profesorul Marian Preda, cu care lucrase la raportul comisiei prezidențiale despre riscurile sociale, ca președinte al fundației. Porneam la drum, în 7 aprilie 2013, cu o echipă sudată, de bună calitate umană și profesională. La prima întâlnire cu președintele Băsescu am solicitat ca el să spună explicit că programul fundației este cel redactat de mine, lucru pe care l-a făcut cu jumătate de gură, ceea ce, la nivel personal ar fi trebuit să îmi dea de gândit. </p><p>Imediat am început un periplu prin țară, pentru a strânge aderenți. Nefiind o inițiativă politică, în mai toate județele, punctele de contact erau foștii inspectori școlari generali cu care lucrasem și pe care îi protejasem cât am putut de interferențele politice ale liderilor politici locali, care le cereau vrute și nevrute. Erau județe în care aveam sală plină și presă ostilă (Olt de exemplu, grație primarului din Studina, Vasile Marian) și județe unde cu greu adunam 10 oameni. În Alba a venit un singur om, și el, cred, din întâmplare. Din aceste peregrinări prin țară, câteva concluzii erau clare:</p><p></p><ol style="text-align: left;"><li><span>„Lumii” nu prea îi păsa de fundație și de idei politice, „lumea” voia partid. Adesea, în județe, lăsam în urmă un președinte al filialei județene a fundației, repede însă se ajungea la tensiuni între acesta, care de obicei nu avea ambiții politice, și alți oameni, adesea în jurul unor parlamentari PDL cu tendințe de transfugi, care voiau „să pună mâna” pe tot ce înseamnă Mișcarea Populară și să precipite formarea unui partid.</span></li><li><span>Printre oamenii simpli exista unanimitate: „există potențial (ni se spunea că sondajele ne dau 10-12%), ne băgăm, dar vrem garanții că Elena Udrea și Elena Băsescu (EBA), pe atunci europarlamentar, nu vin în Mișcarea Populară”. Eu i-am transmis, sec și între patru ochi, președintelui Băsescu aceste mesaje pe care le auzeam peste tot. În numeroase ocazii Traian Băsescu ne sugera că nici doamna Udrea, nici EBA nu vor veni în partid dacă acesta se va forma.</span></li><li>Dacă formăm un partid, acesta va capta un mare număr de parlamentari și lideri locali PDL care nu se regăseau în ideile lui Vasile Blaga.</li></ol>În 28 mai 2013, când relațiile dintre Cotroceni și PDL se răciseră, iar Vasile Blaga voia să se debaraseze de „băsiștii” din PDL, am preferat să îmi dau, elegant și onest demisia din PDL <a href="https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/daniel-funeriu-si-a-dat-demisia-din-pdl-76840" target="_blank">(aici)</a> mai degrabă decât să mă prefac victimă a unei epurări pentru că „principiile mele curate nu sunt acceptate în PDL” așa cum avea să o facă, ipocrit, Cristian Preda mai târziu. Aproape imperceptibil sesizam, încă de atunci, o răcire a modului în care mă trata Traian Băsescu. Dacă înainte nu pierdea nicio ocazie să spună că sunt ministrul lui preferat, acum era mai distant și nu promova sistematic ideile pe care le vehiculam.<p></p><p>În vara lui 2013 presiunea de a fonda un partid era enormă și, indiferent de mesajele publice vehiculate, singurul lucru care interesa presa era „când fondăm partidul” și dacă „Elena Udrea va veni în partid”. Prezența președintelui Băsescu în viața fundației era foarte redusă, iar de fiecare dată când venea vorba de partid el nu lua nicio poziție. Am admirat tot timpul la președinte faptul că făcea mari eforturi de a rămâne în cadrul constituțional, cel puțin formal. </p><p>Noi, fondatorii Fundației Mișcarea Populară, aveam ținte mari: îl voiam în partid pe Emil Boc și alți lideri locali majori ai PDL. Aceștia, din respect față de Traian Băsescu, ne primeau frumos dar nu se angajau deloc. În iulie 2013 a fost depusă la tribunal cererea de înregistrare a Partidului Mișcarea Populară. Depunerea a fost cu cântec: eu îl propusesem pe Siegfried Mureșan ca președinte al noului partid (fără să îl întreb pe acesta dacă ar accepta), dar sugestia (unii spun prezidențială) a fost ca Cristian Preda să fie președintele noului partid. Într-o reuniune cu fondatorii fundației l-am atacat frontal pe Cristian Preda, demonstrând inadecvarea lui de a conduce un partid, iar acesta, în stilu-i de laș caracteristic, s-a ridicat și în loc de argumente ne-a oferit... spatele, trântind ușa cu celebrul: „oricum eu am sprijinul lui Udrea și EBA pentru a conduce lista de la europarlamentare”, care urmau să aibă loc în 2014. În paranteză fie spus, în 2009 când am ajuns europarlamentar, nu am acceptat să o iau pe EBA ca asistentă și i-am cerut CVul să participe la interviu ca toți ceilalți. EBA a mers asistentă la un anumit domn Matula care, în 2009, a prins loc la europarlamentare, contrar mie ;) </p><p>Iritarea mea era destul de mare referitoare la formarea partidului: inițial ideea era ca fundația să selecteze liderii locali ai partidului, lucru care nu se întâmpla în realitate. Care pe unde apuca se revendica „omul lui Băsescu”, dar noi, care eram la Cotroceni, știam că nu e așa. Totuși, o mână nevăzută făcea posibile preluări ostile ale organizațiilor județene de tot felul de oameni ciudați. Au fost și câteva cazuri interesante: unul din ele este Timișul unde, chiar dacă înțelegerea fusese să mă ocup eu de numiri, a ajuns președinte județean Radu Lambrino, fără să fiu la curent. Inițial nu am agreat situația, dar Radu s-a dovedit a fi un foarte bun lider de organizație și, ulterior, mi-a devenit un apropiat prieten. Un alt exemplu, genial, este „cazul Drulă”. Prin Radu Borza l-am cunoscut încă din 2013 pe Cătălin Drulă, care mi-a părut, încă de atunci, „brici”. Am vrut neaparat să îl „pun” șef peste un sector din București la PMP, dar și șef al domeniului infrastructură. Repede însă Cătălin și-a dat seama că nu se regăsește în această rotativă a preluărilor ostile și discuțiile noastre exploratorii s-au oprit înainte de a... începe. Mi-am dat seama atunci că Drulă va ajunge sus, pentru că avea ceva rar în lumea politică: discernământ. Interesantă e povestea siglei partidului: am propus un măr pentru că era ușor de făcut campanie oferind un... măr, pe modelul campaniei lui Chirac din 1995. Nimeni nu se înghesuia să lucreze la acte necesare depunerii dosarului de înregistrare. În criză de timp statutul a fost redactat de un briliant fost consilier de-al meu, Răzvan Florian. Și azi consider că statutul inițial al PMP a fost cel mai fain statul al vreunui partid din România.</p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjPZN1oHJyhXm43ENBkVWtL8X2GdQUikX3leDrq7pD8vY5Te39K4Zip54KTgLIe42aEOJyDd_EY1X-YCSUhXOaf1QYeHgpMoIDRagbeNVUSVVNYri-qaDyh8Aanc6C5mEOvsPBrXtBk0qVbNJKSs24-cmXjWgKvclg5dze5wnAWEOUyZ32zlCmQIppY=s1248" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="702" data-original-width="1248" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjPZN1oHJyhXm43ENBkVWtL8X2GdQUikX3leDrq7pD8vY5Te39K4Zip54KTgLIe42aEOJyDd_EY1X-YCSUhXOaf1QYeHgpMoIDRagbeNVUSVVNYri-qaDyh8Aanc6C5mEOvsPBrXtBk0qVbNJKSs24-cmXjWgKvclg5dze5wnAWEOUyZ32zlCmQIppY=s320" width="320" /></a></div><p>Problema partidului era următoarea: </p><p>șeful și inițiatorii, cei care semnează la tribunal, trebuiau să fie și cunoscuți, cu notorietate, dar și să dea senzația de noutate, de lipsă a legăturilor cu ceea ce începea să apară ca fiind corupția din PDL. Baconschi, Papahagi, Ciuparu, Petrescu, Tomac au fost cei asupra cărora am căzut de acord (noi, fondatorii fundației). Sebastian Lăzăroiu și Cristian Diaconescu l-au propus pe Eugen Tomac, un necunoscut atunci, să preia președinția partidului, bazându-se pe ceea ce considerau ei „loialitatea lui Tomac față de Băsescu”. Doar că Băsescu nu se prea băga, atunci, în bucătăria partidului. Era logic pentru că nu voia să-și asume un eventual eșec. </p><p>Partidul avea însă o mare dificultate de comunicare: lipsa de profil politic major a lui Eugen Tomac ducea, inevitabil, la presupunerea presei că el e, de fapt, doar un om de o binevoitoare elasticitate, care se va sacrifica la momentul oportun pentru a-i face loc doamnei Udrea la șefia partidului, pentru promisiunea vreunei funcții ulterioare. Toate comentariile presei erau în jurul subiectului „Udrea-PMP”. Mi-am dat seama tardiv de această barieră comunicațională de netrecut: doamnele Dogioiu și Fati mi-au luat fiecare un interviu. Eu credeam că vom vorbi educație și concepte, ele voiau să afle „PMP-Udrea”.</p><p>În 31 ianuarie 2014, la Sighișoara, inevitabilul s-a produs. La o ședință comună a fundației cu partidul, care a început bine, apar vreo 15 parlamentari PDL (vezi <a href="https://www.hotnews.ro/stiri-politic-16519584-eugen-tomac-partidul-miscarea-populara-are-15-parlamentari.htm">aici</a>) care, de facto, au preluat partidul. Membrii fundației au fost rapid expulzați într-o sală periferică la subsol, prim-planul fiind luat la masa prezidiului de noii veniți. Adrian Papahagi, ca fondator, a încercat să se opună acestei preluări ostile, fără prea mult succes. Îmi era foarte rușine de ce pățiseră liderii locali ai fundației, oameni de valoare și de obicei cunoscuți în comunitatea lor.<br /></p><p>Rămânea problema primelor alegeri la care PMP urma să participe, alegerile europarlamentare din mai 2014. Baconschi și cu mine aveam cea mai bună cotă în partid. Eu mai fusesem europarlamentar, cunoșteam dosarele, mi-ar fi priit un mandat întreg pentru că eram epuizat fizic, psihic și politic după un ministeriat greu și tot efortul de la Cotroceni. Statutul era clar, lista se decidea în urma unor alegeri interne, conform procedurii de „vot preferențial”. Principalii pretendenți la locuri eligibile eram Baconschi, eu, Preda și, venit în ultimul moment ca urmare a trădării Monicăi Macovei în favoarea doamnei Udrea la congresul PDL din 2013, Paleologu. Eu și Baconschi militam pentru respectarea statutului, adică alegeri în filiale, Preda spunea „eu am sprijinul lui EBA și Udrea”, Paleologu stătea, umil, și nu zicea nimic. În urma inflexibilității mele au loc alegeri care, potrivit a ceea ce înseamnă „vot preferențial” au dat ca rezultat Florin Popescu (care nu se anunțase ca doritor de loc) pe locul 1, eu pe 2 și Baconschi pe 3. Nu mai plictisesc cititorii cu detalii, dar lista finală stabilită nu știu unde, a fost cu Preda pe locul 1, Siegfried Mureșan pe 2, Baconschi pe 3, eu pe 5. Era clar că o listă condusă de apaticul Preda nu avea șanse să ia mai mult de 6-7 procente, îmi părea rău pentru Baconschi, care chiar a muncit mult la partid și era limpede că eșecul de a prinde un loc la Bruxelles avea să îl scoată din prim-planul vieții politice. El fiind cel care a semnat scutul de la Deveselu cu Mme Clinton... Un lucru m-a șocat atunci la Preda: într-o discuție tehnică despre ce înseamnă „vot preferențial” el, marele politolog, a mințit pentru a-i cânta în strună lui Pinalti. În contrast cu el, și chiar dacă nu îmi place deloc Paleologu ca caracter, trebuie să spun că în acele circumstanțe Paleologu a rămas demn în fața înfrângerii, Preda însă și-a trădat meseria de profesor mințind pentru un beneficiu politic. Baconschi spera ca locul 3 să fie eligibil, eu rămăsesem, cu dreptatea în mână, singur și, prin urmare, am pierdut. Nu știam atunci că, de fapt, ieșind din politică aveam numai de câștigat...</p><p>Fiindu-mi clar că viața mea politică s-a încheiat, am candidat la alegeri parțiale pentru Parlament (care au avut loc în aceeași zi ca europarlamentarele) la Timișoara. Am „luat” 20%, cel mai mare scor luat vreodată de PMP, și 11% pe județ, tot un scor foarte mare relativ la alte județe.</p><p>În iunie 2014 avea loc primul congres al PMP, cu alegerile interne aferente. Eugen Tomac, confirmând ce spunea presa referitor la faptul că îi ține locul doamnei Udrea, nu a mai candidat. Eu am candidat la funcția de președinte, avându-i contracandidați pe Papahagi și Elena Udrea. Adrian Papahagi, după discursul său, s-a retras în favoarea mea. Am luat în jur de 30%, pierzând președinția partidului în favoarea doamnei Udrea. Am candidat la președinția partidului știind că am șanse foarte mici. Știam că în curând aveam să ies din politica din România și doream să ies „în picioare”. În 2014 se întâmplaseră lucruri care mă făceau să nu mă mai simt confortabil alături de oameni cu care făcusem un drum politic important, și doream să arăt prin candidatură civilizată, nu prin înjurături în presă, cu cine nu mai eram de acord. Am candidat, am pierdut, dar am arătat clar de cine și de ce mă distanțez. </p><p>La acel congres s-a decis să îl avem candidat la prezidențiale pe Cristian Diaconescu, a cărui listă de susținători începea cu Traian Băsescu. Eu am preluat interimar filiala PMP Timiș, susținând-o pe Roxana Iliescu la președinția filialei, care, după ce a obținut rezultate bune la localele din 2016, a fost „executată”. În paranteză fie spus, Roxana e, azi, unul din cei mai buni politicieni locali din Timișoara. </p><p>A urmat o serie de turbulențe: Cristian Diaconescu a fost înlocuit la președinție cu Elena Udrea, niciun membru fondator inițial nu se regăsea în conducerea partidului, toți fiind învinși de nonames. Preda, după ce s-a văzut cu mandatul de europarlamentar în buzunar, puternic susținut de Udrea, a spus public că Elena Udrea e coruptă și a făcut totul pentru a fi dat afară din partid. </p><p>În toamna lui 2014, după ce îmi încheiasem socotelile cu politica, m-am mutat în Franța, unde îmi aveam rostul înainte de a fi în viața politică din România, ocazie cu care am încheiat orice implicare în PMP sau alt partid. În 2019, cu ocazia europarlamentarelor, am avut timide discuții de tatonare pentru a candida din partea PMP, nematerializate din pricina unui amestec de lipsă de angajament din partea mea și lipsă de dragoste pentru mine din partea lor ;)</p><p>După prezidențialele din 2014 PMP, condus de Traian Băsescu, a reușit intrarea în Parlament în 2016, în Parlamentul European în 2019, un scor onorabil la localele din 2020, dar niciodată nu a părut a prelua inițiativa, zbătându-se în jurul fatidicului 5%. Apariția AUR și lipsa unui lider care să inspire (altul decât Traian Băsescu) a dus la ratarea, la limită, a pragului la alegerile din 2020. </p><p>Nu ştiu dacă aşa a fost planificat să se fie lucrurile, iar actorii au fost -cu au fără voia lor- doar nişte pioni, sau pur şi simplu lucrurile s-au íntâmplat în absența unui "păpuşar". Cert e că e o diferență majoră între ce îmi imaginam că va fi -şi m-am implicat să fie- şi ce a ieşit. </p><p>Din 2014 până azi nu am nici cea mai mică idee despre ce se întâmplă în partid, cred totuși că e bine să las aici un istoric al începutului acestui partid care ar fi putut să reprezinte electoratul dreptei conservatoare dacă nu s-ar fi dezis la un moment dat de intelectuali ca Baconschi și Papahagi, care ar fi putut să-i aducă pe alții. Din păcate acest electorat, în lipsa unui partid conservator moderat, se aruncă, într-un soi de inconștiență-isterie colectivă, în brațele unui partid ciudat, AUR. AUR pare să aibă o bază populară în creștere, ale cărei năzuințe nu pot fi ignorate, dar vârfuri politice de o maximă dubioșenie care profită de exasperarea justificată a bazei lor electorale pentru a construi un monstru politic foarte periculos pentru democrația noastră atât de fragilă. Un experiment politic care trebuie repede readus în limitele rezonabilului.</p><p><br /></p><p><br /></p><p><br /></p>Daniel P. Funeriuhttp://www.blogger.com/profile/11870777563783868715noreply@blogger.com5tag:blogger.com,1999:blog-4424224804770364837.post-68804495095057305922022-01-04T13:55:00.004+02:002022-01-04T14:22:29.410+02:00Răspuns domnului Ciprian Mihali: postare eliminată de facebook pentru nimic<p><span style="background-color: white; color: #050505; font-family: inherit; white-space: pre-wrap;"><i><b>Arogant, laș, ipocrit și mincinos, prin fraudă intelectuală, Ciprian Mihali își permite să mă insulte, fără să îmi menționeze explicit numele. Nu am vorbit în viața mea cu omul, i-am citit câteva din articole crezând că dau de ceva interesant, dar, cum apa de ploaie e bună doar la udat plante, m-am lăsat păgubaș. Omul face ceea ce „progresiștii” știu să facă cel mai bine: imediat ce simt că au dat de un caracter puternic, care nu se lasă intimidat de retorica lor găunoasă, pun etichete mincinoase. </b></i></span></p><div class="kvgmc6g5 cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q" style="background-color: white; color: #050505; font-size: 15px; margin: 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><p style="text-align: left;"><span style="font-family: georgia;">În cazul de față omul, membru al partidului care a semnat o moțiune împreună cu AUR, își permite să mă facă, voalat, un fel de partener al celor pe care-i denunț non-stop, adică AUR. Pentru că nu-i plac lui adevărurile pe care le spun despre „progresiști” hop, sare calul, și își permite să mă murdărească, asociind numele meu cu extreme pe care le combat de când mă știu.</span></p><p style="text-align: left;"><span style="font-family: georgia;"><br />Lipsit de igiena intelectuală de la care ne-am fi așteptat în cazul unui doctor în filosofie, omul bate câmpii (iar, dacă mi-aș fi imaginat că e capabil, aș fi adăugat că îi bate cu grație). Nu l-aș fi băgat în seamă dacă nu ar fi profitat de momentul stârnit de aberațiile AUR referitoare la studiul holocaustului pentru a mă pune, imund, în aceeași oală cu ei.<br />Domnu' Mihali, noi chimiștii nu suntem atât de experți în a denatura vorbe precum voi filosofii, de aceea o iau, aici, sistematic: </span></p><p style="text-align: left;"><span style="font-family: georgia;"><br />1) retrageți-vă orice urmă de sugestie că aș fi în aceeași zonă cu AUR. Eu, nu dvs, sunt cel care a semnat în 2011, cu ministrul israelian al educației, Gideon Saar, memorandumul prin care 25 de profesori de istorie din România erau formați anual la Yad Vashem. Mii de alți profesori au fost formați prin CCDuri. Nu putea fi altfel și pentru că știu, inclusiv din propria familie, ce înseamnă Auschwitz. Nu mai vorbesc despre ceea ce am făcut pentru romi, pentru minorități naționale și, în general, pentru adevăr istoric. Făcut, nu dat din gură pe la simpozioane. </span></p><p style="text-align: left;"><span style="font-family: georgia;"><br />2) Trec peste ironiile ieftine pe care vă permiteți să le faceți la adresa mea (sunt floare la ureche față de lucrurile la care am fost supus când curățam bacul și plagiatele). Trec și peste escrocheria intelectuală numită „reductio ad hitlerum” pe care, ca filosof, nu ar trebui să o utilizați. Nu trec, însă, peste ipocrizia dumneavoastră, și o expun în fața cititorilor: mă acuzați că, făcând referiri scatologice și legate de sănătatea mintală a unor oameni, mă alătur odioșilor extremiști. Vă reamintesc doar două din intervențiile dvs publice: <br />despre Florin Câțu: „toate acestea sunt semne ale unei inteligenţe mediocre [...] o minte sărăcăcioasă şi nesigură pe ea..."<br />despre Bulai: "Totodată, fostul ambasador le-a recomandat politicienilor [...] să tacă din gură, din cauză că nu vor obţine de pe urma „acestei scremeri” decât „ridicolul”."<br />Cine face, domnu' intelectual, referiri scatologice și la starea mintală a oamenilor? Nu vă e puțin jenă să fiți atât de ipocrit? Mie mi-ar fi jenă, nu în fața politicienilor, ci în fața studenților. Ce credibilitate intelectuală veți mai avea în fața lor când sunteți prins, atât de ușor, cu mâța-n sac? Dacă v-aș fi student nu aș mai da doi bani pe ceea ce spuneți după ce aș constata cu câtă ușurință faceți slalom printre argumente pentru a vă atinge scopul politic de a da bine în fața „șefilor”. Pentru că, spre deosebire de alții, eu chiar știu exact ce funcții urmăriți (nu că ar fi ceva rău cu asta, dar faceți-o onest intelectual). </span></p><p style="text-align: left;"><span style="font-family: georgia;"><br />3) Domnu' filosof îmi acuză retorica prin care vreau să demonstrez că dețin adevărul. Da, mă străduiesc, și adesea reușesc, să o fac. Seriozitatea, claritatea și realul a ceea ce spun și fac sunt amprentele mele în viața publică din România. Acum noh, dacă el s-a specializat în retorica care demonstrează că deține minciuna, chiar a reușit. Scrierea lui despre mine demonstrează asta. </span></p><p style="text-align: left;"><span style="font-family: georgia;"><br />4) Una din etichetele care se vrea a fi „greuceană” este că aș fi „intelectual conservator”. De mulți ani insist, cu orice ocazie că nu sunt intelectual. Insist, în România, că nu sunt intelectual, tocmai pentru că în țara noastră unii ca Ciprian Mihali sunt considerați intelectuali, și cred că vă e limpede că nu am niciun chef să fiu băgat în aceeași oală. Mi-a ajuns să fiu asociat cu clasa politică. Despre conservatorism, ce să spun? Nu mai sunt în viața publică de vreo 10 ani, nici nu mai locuiesc în România, de ce ar fi interesantă orientarea unui simplu cetățean? Oamenii ăștia cred că a conserva ce e bun și a ameliora ce nu merge bine e o insultă. Tocmai ei, care se complac în șabloane discursive, în truisme împachetate cu staniol retoric, în rețete clasice despre cum să-ți faci notorietate etalând nimicul. Ei sunt, de fapt, retrograzi și pizmași, ei și urmăritorii lor orbiți de propria ignorață, cred că dacă propui niște inginerii sociale aiuritoare, ești „de centru dreapta modern”. </span></p><p style="text-align: left;"><span style="font-family: georgia;"><br />5) Știți cine e arogant și extremist? Fix domnu' Mihali. Iată ce ne spunea, în aroganța-i abia mascată sub spoiala de limbaj „progresist” despre zugravi și lăcătuși, pe care el, nu eu, îi consideră un fel de suboameni, care nu ar merita un salariu bun pentru truda lor: <br />”după 29 de ani de carieră academică, diplomatică şi internaţională, tot ce pot să sper e că într-o bună zi voi ajunge din urmă un lăcătuş de la metrou. Deocamdată duc o luptă strânsă cu zugravii”. <br />Da, dom' profesor, poate unele salarii sunt mici, eu însumi spuneam deunăzi că salariul de ministru e ridicol, dar nu mi-aș fi permis nici în ruptul capului să denigrez zugravii sau lăcătușii. Pentru că, contrar dumneavoastră, eu nu sunt arogant. </span></p><p style="text-align: left;"><span style="font-family: georgia;"><br />Așa cum zicea Geo Bogza, mie nu îmi e rușine să împart apa, (și vinul dacă este), pita și vorba cu orice om, orcât de umil ar fi el. Dar de cei care, asemeni dvs, își permit aroganța de a se umfla în pene încercând să pară ceea ce nu sunt, nu, nu am milă. Chiar dacă pentru a-i taxa, trebuie să ignor povața celebrului „acvila non capit muscas”. Pentru că, da, muștele mă jenează dimineața la cafea.<br /><br /></span></p><p style="text-align: left;"><span style="font-family: georgia;">Later Edit: domnu' Mihali e genial. Așa cum e firesc și bărbătesc, am postat acest răspuns la el pe wall. Agresorul, adică el, se plânge că îi fac „shaming”, și, evident, mi-a blocat dreptul de a posta un răspuns. Mișto oameni „progresiștii ăștia”, care se intimidează la prima adiere. Deci vă propun ca după Paleologu și C. Preda, să mai adăugăm un exemplar în insectarul intelectualilor fără operă și politicienilor fără bilanț. <span>Totuși mai puțin citit ca Paleologu și mai puțin eficient în oportunism ca C. Preda. Eu nu urmăream personajul cu atenție, dar după postarea mea ar trebui să vedeți ce mesaje de susținere am primit în privat de la oameni marcanți din USRPLUS. Și au dreptate: cu așa specimene USRPLUS nu va crește.</span></span></p></div>Daniel P. Funeriuhttp://www.blogger.com/profile/11870777563783868715noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-4424224804770364837.post-57378707589612870222021-12-07T01:28:00.015+02:002021-12-07T02:33:28.754+02:00Neocolonialismul progresist: o pledoarie pentru Europa<div class="kvgmc6g5 cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q" style="background-color: white; color: #050505; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 15px; margin: 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><div dir="auto" style="font-family: inherit;">Cu regret observ că am intrat în epoca neo-colonialistă. Trebuie să spunem, decomplexați, că noii colonialiști sunt progresiștii și să-i punem pe ei la stâlpul infamiei, în loc să încasăm spăsiți epitetele lor degradante pentru singura noastră vină de a nu fi de acord cu ingineriile sociale pe care ni le bagă pe gât. Tot așa cum ei nu suportă îndopatul gâștelor pentru foie gras, nici noi nu trebuie să suportăm îndopatul creierilor cu panseurile lor „sine axis”. </div></div><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q" style="background-color: white; color: #050505; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 15px; margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><div dir="auto" style="font-family: inherit;">Ei pretind că sunt posesorii unei noi „lumini”, pe care au misiunea... sacră să o reverse asupra voastră, care trăiți în întunericul absolut al vieților voastre „tradiționale”. </div><div dir="auto" style="font-family: inherit;">Ei vă spun că sunteți niște înapoiați pentru că aveți clar stabilite granițele dintre bine și rău, dintre acceptabil și inacceptabil, dintre rațional și irațional, dintre realitate și utopii ideologice. </div><div dir="auto" style="font-family: inherit;">Ei vă spun că sunteți înapoiați pentru că acceptați realitatea așa cum e ea, în loc să considerați că, de fapt, totul trebuie deconstruit, ei vă consideră înapoiați pentru că nu vreți să trăiți printre ruinele deconstrucțiilor lor, preferând să trăiți în casele voastre, cert, imperfecte, dar pe care, zi de zi, le faceți mai bune. </div><div dir="auto" style="font-family: inherit;"><br /></div><div dir="auto" style="font-family: inherit;">Nu, ei nu acceptă asta, ei vă vând iluzia traiului în palate utopice, pentru „construcția” cărora vă demolează casa și vă bagă nasul în praful cimentului rece al noii lor realități. </div><div dir="auto" style="font-family: inherit;">Ei confiscă casa noastră comună, Europa, pretinzând fals că e a lor, și că tu, european în trup și suflet, nu mai ai loc în casa pe care tocmai ți-o fură, cărămidă cu cărămidă, cu acte în regulă dacă nu ești atent. Europa, spiritul său, stă în tine: moștenitor cultural al generațiilor care au salvat-o de ororile naziste și comuniste, care au construit Uniunea Europeană în pace și prosperitate. Noi vrem acea Uniune Europeană care adaugă la calitatea noastră de cehi, francezi, români sau italieni*. Ei te mint, spunându-ți că dacă nu renunți la cultura ta națională, nu ești un bun european.</div></div><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q" style="background-color: white; color: #050505; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 15px; margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><div dir="auto" style="font-family: inherit;">Pe noi, cei din Est, abia decolonizați de sub progresiștii lui 1917, adică de criminalii comuniști, ne paște un colonialism cultural. El nu se va face cu kalașnicoave, ci cu punerea la zidul infamiei a celor care refuză aplatizarea culturală impusă de o bandă de exaltați imberbi, cu excluderea sistematică din rețelele de putere politică și interzicerea exprimării libere a celor care gândesc altfel. </div></div><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q" style="background-color: white; color: #050505; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 15px; margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><div dir="auto" style="font-family: inherit;">Dragii mei: voi sunteți adevărații progresiști! Voi, pentru că prin eforturile minților voastre și sudoarea frunților, ameliorați, zi de zi, câte puțin, material și spiritual, casa noastră comună, Uniunea Europeană. Prin talentul și munca voastre Uniunea Europeană va deveni mai bogată, mai cultivată, mai educată, mai bună și generoasă. În schimb, prin ingineriile lor „marketate”, prin cuvinte și cartoline meșteșugite, Europa devine mai obidită, mai dependentă, mai timorată și săracă material și spiritual, mai puțin verde și fără contur cultural, mai vulnerabilă, mai plată și plicticoasă.</div></div><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q" style="background-color: white; color: #050505; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 15px; margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><div dir="auto" style="font-family: inherit;">Dar nu, voi să nu îi urâți pe ei. Fiți mărinimoși, la fel cum sunteți cu un om puțin pilit, căzut prin șanțuri, care a uitat drumul spre casă. Zâmbiți-i, spuneți-i că sunteți acolo pentru a-l ajuta să găsească drumul de la care s-a îndepărtat, entuziasmat de visele etilice care i-au falsificat realitatea. Nu râdeți de el. Fiți adevărați europeni, generoși, primitori în sufletele voastre, că și așa vine Crăciunul, pe care să îl dorim cât mai fericit pentru toți, indiferent de nașterea pe care o sărbătoresc sau nu. </div></div><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q" style="background-color: white; color: #050505; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 15px; margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><div dir="auto" style="font-family: inherit;">Mi-am dat seama de faptul că de fapt progresiștii sunt noii colonialiști citind** textul de mai jos, despre ce spunea Victor Hugo într-o conversație cu generalul Bugeod, șeful armatei colonizatoare franceze din Algeria (traducere aproximativă):</div></div><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q" style="background-color: white; color: #050505; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 15px; margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><div style="font-family: inherit; text-align: justify;"><i style="font-family: inherit;"><b><br /></b></i></div></div><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q" style="background-color: white; color: #050505; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 15px; margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><div style="font-family: inherit; text-align: justify;"><i style="font-family: inherit;"><b>””Momentul 1840” când subiectul Algeria câștigă în importanță în dezbaterea publică, e momentul în care Hugo se apropie de sferele puterii. În 1841 Hugo, nou ales în Academie, discută cu Bugeod, căruia Louis-Philippe tocmai i-a încredințat guvernoratul Algeriei. Bugeod era ostil prezenței franceze, estimând că solul infertil al Algeriei nu merita efortul ținerii departe de țară a armatei franceze. Hugo ar fi răspuns:</b></i></div></div><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q" style="background-color: white; color: #050505; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 15px; margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><div style="font-family: inherit; text-align: justify;"><i><b>Hugo: </b></i></div></div><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q" style="background-color: white; color: #050505; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 15px; margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><div style="font-family: inherit; text-align: justify;"><i><b>„Chiar dacă ar fi cum spuneți, domnule general, cred că cotropirea aceasta este un lucru măreț și util. Este civilizația noastră care învinge barbaria, este un popor iluminat care găsește un popor ce trăiește în noapte. Noi suntem grecii lumii, noi avem misiunea să iluminăm lumea. Misiunea noastră se împlinește, cânt Hossana de dimineața până seara! E firesc ca dumneavaostră să gândiți diferit de mine: dumneavoastră gândiți ca un general, eu ca filosof și gânditor”</b></i></div></div><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q" style="background-color: white; color: #050505; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 15px; margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><div style="font-family: inherit; text-align: justify;"><i><b>Iată un exemplu tipic cum un discurs „civilizator” legitimează, în Franța lui 1840, un proiect colonial”.</b></i></div></div></blockquote><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q" style="background-color: white; color: #050505; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 15px; margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><div dir="auto" style="font-family: inherit;">Referințe:</div><div dir="auto" style="font-family: inherit;">*Vaclav Havel: „Faptul că sunt european nu mă face mai puțin ceh. A fi european adaugă la calitatea mea de ceh”</div></div><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q" style="background-color: white; color: #050505; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 15px; margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><div dir="auto" style="font-family: inherit;">** extras din Franck Laurent. VICTOR HUGO FACE A LA CONQUETE DE L’ALGERIE. Maisonneuve et Larose,</div><div dir="auto" style="font-family: inherit;">2001, Victor Hugo face à la conquête de l’Algérie, F. Laurent, 2-7068-1552-3. ffhal-0229346</div></div>Daniel P. Funeriuhttp://www.blogger.com/profile/11870777563783868715noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4424224804770364837.post-59290003845756043252021-11-30T20:53:00.006+02:002021-12-01T23:30:49.843+02:00Europa versus opinie versus prostie<p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm 2.75pt 8.2pt 36.5pt; text-align: justify; text-indent: -0.5pt;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Disclaimer: conţinutul acestei prelegeri îmbină elemente originale cu
prezentarea gândirii unor autori consacraţi. Este vorba în principal de
Pierre-Henri Tavoillot în „Comment gouverner un peuple-roi” (2019) şi Niall
Ferguson, în „The False Promise of Hypeconnectivity” (2017). Anumite idei,
formulări şi parafrazări sunt producţia intelectuală a acestor autori. Fiind o
conferinţă, pentru cursivitatea prelegerii, autorii nu sunt menţionaţi
exhaustiv. Acest text este un exerciţiu pedagogic care conţine o serie de idei
personale și nu are pretenţia originalității necesare unui articol ştiinţific.</span></b></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm 2.75pt 8.2pt 36.5pt; text-align: justify; text-indent: -0.5pt;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><br /></span></b></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm 2.75pt 8.2pt 36.5pt; text-align: justify; text-indent: -0.5pt;"><b style="text-indent: -0.5pt;"><span lang="FR">1)</span></b><b style="text-indent: -0.5pt;"><span face=""Arial",sans-serif" lang="FR" style="mso-ansi-language: FR; mso-fareast-font-family: Arial;"> </span></b><b style="text-indent: -0.5pt;"><span lang="FR">INTRODUCERE: </span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Mărturisesc că
creierul meu este obişnuit să gândească în formule, scheme, ecuaţii şi
diagrame. Nimic nu mă nelinişteşte mai mult decât neclaritatea, nu pot să operez
cu concepte neclare. Empiric am observat că în treburile ţării, de fiecare dată
când apare o neclaritate, îşi vâră coada un drăcuşor şi se întâmplă ceva rău. E
suficient să vedem două trei formulări insuficient clarificate din Constituţie,
şi ce efecte au ele asupra societăţii. De exemplu sintagma „soţi”. E clar
pentru toată lumea ce se înţelegea prin „soţi” de către cei care au scris
Constituţia, dar pentru că nu se hiperexplicitează că „soţi” e, de fapt,
„bărbat şi femeie” avem, iată, discuţii fără sfârşit. Care ne deturnează de la
adevăratele probleme.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Pe perioada
vieţii mele publice eram cu atât mai neliniştit cu cât îi vedeam pe colegii mei
de Guvern şi politică operând nonşalant cu chestii complicate, legi, sesizări,
proceduri fără să am impresia că au o înţelegere profundă şi conceptuală a ceea
ce fac, şi, recunosc, mă simţeam stingher când eu trebuia să mă gândesc de zece
ori la o frază, ca nu cumva ea să producă efecte nedorite, iar ei produceau
roabe de chestii. De fapt mă întrebam adesea, fără să am vreun răspuns, în
forul meu intern: „unde naiba găsesc o hartă a democraţiei” care să mă ajute să
navighez astfel încât să îmi <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">„</b></span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span face=""Arial",sans-serif" lang="FR" style="color: #222222; mso-ansi-language: FR; mso-fareast-font-family: Arial;">dăruiesc toată puterea și priceperea pentru
propășirea spirituală și materială a poporului român”,</span></i></b><span face=""Arial",sans-serif" lang="FR" style="color: #222222; mso-ansi-language: FR; mso-fareast-font-family: Arial;"> </span><span lang="FR" style="color: #222222; mso-ansi-language: FR;">aşa cum am jurat la învestitură?</span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"> <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">M-am liniştit puţin când am aflat că nu sunt singurul care-şi pune
întrebări neobişnuite: un celebru fizician, laureat Nobel, Richard Feynman, îşi
punea şi el întrebări neobişnuite, de exemplu „care e harta unei pisici”?
Sigur, nimeni nu crede că se referea la aşa o hartă, iar întrebarea mi-a părut
de bun simţ, pentru că dacă am avea „harta” unei pisici, sau a unui organism,
adică dacă am avea un set de ecuaţii care descriu toate caracteristicile
organismului respectiv, atunci am putea defini un set de parametri care
definesc starea sa „normală”, iar imediat ce unul dintre aceşti parametri e în
afara normalităţii am şti imediat ce boală avem şi cum să o tratăm. Dacă vi se
pare science-fiction, vă spun că fix cu asta se ocupă mii de cercetători în genetică
şi proteomică, să facă o hartă a tuturor interacţiunilor moleculare din
organism. Acum, când când ştim încă puţin, „harta moleculară a omului” arată
cum se vede în figura 1<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">.</b> Sigur,
suntem încă departe, dar asta este direcţia, ne va lua secole până să ajungem
acolo dar vom ajunge.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><b style="text-align: left; text-indent: 0cm;"></b></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><b style="text-align: left; text-indent: 0cm;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhDVsBZhUCIjYKCl2jduK_F8dZnyCNVC7XazpVLNDW0PQV_a0dGteRiy_0wTwYmdenpjFYJzd3bCjHLVmWYrP_SBwL7YKuvBSP0EBw2HQfCnCC40HJxgSrvJhljoUnytu1YazxW3e8zr8A/" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="341" data-original-width="384" height="569" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhDVsBZhUCIjYKCl2jduK_F8dZnyCNVC7XazpVLNDW0PQV_a0dGteRiy_0wTwYmdenpjFYJzd3bCjHLVmWYrP_SBwL7YKuvBSP0EBw2HQfCnCC40HJxgSrvJhljoUnytu1YazxW3e8zr8A/w640-h569/image.png" width="640" /></a><b style="text-align: left; text-indent: 0cm;"> </b></b></div><p></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm 0cm 4.4pt 89.85pt; text-align: left; text-indent: 0cm;"><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm 0cm 8.2pt 2.6pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Figura 1: harta interacţiunilor între genele umane: <i style="mso-bidi-font-style: normal;">fiecare punct reprezintă o genă cu o funcţie
determinată iar fiecare linie reprezintă faptul că două puncte (gene)
interacţionează (preluată din literatura științifică)</i> </b><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Ei bine, tot aşa cum Feynman întreba „care e harta unei
pisici”<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">,</b> vă propun să încercăm să
desenăm „harta democraţiei”, să vedem ce anume e disfuncţional şi, eventual,
dacă putem să gândim şi nişte soluţii, fie şi incipiente şi parţiale. <span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Spus pe şleau, la nivelul României, e
suficient dacă scăpăm de vreun conducător prost, sau este ceva mai profund care ne scapă dar
care trebuie tratat? De ce cred că acesta este demersul corect? Pentru că exact aşa am procedat când am început să fiu implicat în treburile statului şi a
funcţionat. </span>Am studiat în comisia condusă de Mircea Miclea care este
„harta sistemului educaţional”, unde este ea ruptă şi cum să o reparăm. Am
făcut diagnosticul, am luat măsurile, ele au început să producă efecte
măsurabile până ce poporul a votat ce a votat şi totul a fost distrus (în acea
perioadă România a avut unul dintre cele mai mari salturi la testele PISA<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">,</b> am redus frauda la bac, am început
lupta împotriva plagiatelor, am introdus clasa pregătitoare şi multe altele, aş
evita însă să fac o şedinţă de psihoterapie de grup pe această temă). <o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Să ne imaginăm, aşadar că am avea o descriere matematică a
tot ce înseamnă sistem democratic, o megaecuaţie care ar descrie harta
interacţiunilor şi articulărilor dintre oameni, Constituţie, legi, aplicarea
lor concretă, pe scurt o ecuaţie care leagă <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">demosul</i></b>, poporul, de <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">kratos</i></b>,
adică puterea. <span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Dacă am avea o
asemenea ecuaţie, am vedea limpede ce se întâmplă când se modifică un
parametru, de exemplu apare o lege nouă. Am vedea lesne dacă acea modificare
aduce un plus de stabilitate sau un dezechilibru, aşa cum intuitiv orice om cu
scaun la cap îşi dă seama că actualele modificări din justiţie sau educaţie
sunt toxice. Am putea astfel corecta, dar în absenţa unei hărţi clare, în loc
de disgnostic clar avem opinii! Pe care, evident, nimeni nu poate şi nici nu
trebuie să le împiedice, dar care –avem noi impresia– ne îndepărtează de adevăr
şi de bunăstare. Voi reveni, pe parcurs, asupra articulării dintre „opinie” şi
„democraţie” în Europa, ţin în acest moment să enunţ o primă teză, un truism de
fapt, dar, aşa cum spunea Talleyrand, dacă ceva e clar fără să fie enunţat, e
cu atât mai clar când este enunţat:<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm 2.75pt 8.2pt 18.5pt; text-align: justify; text-indent: -0.5pt;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><span style="font-size: medium;">Principalul pericol la adresa sistemului democratic european este
înţelegerea neclară de către „demos”, de către popor a mecanismelor de
funcţionare ale „kratosului”, ale puterii. </span></span></b><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Sigur, această
teză este în sine un paradox, pentru că niciodată în istorie nu am fost mai
transparenţi, niciodată în istorie nu am beneficiat de un asemenea acces la
informaţie. Totuşi, cu titlu anecdotic, să remarcăm că unul dintre documentele
fondatoare ale democraţiei occidentale, Constituţia SUA, a fost elaborată în
cel mai mare secret şi dezbătută într-un mod foarte interesant. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 9.7pt 3pt; text-align: justify;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Înainte să
începem să desenăm „harta democraţiei”, trebuie să vă spun că a avea o „ecuaţie
a democraţiei” este şi va rămâne un fantasm, ar fi un fel de „hawk eye” în
tenis sau „VAR” în fotbal. A avea asemenea sisteme este eficient dar are şi
efecte perverse: ne lipseşte de tonele de bere pe care le-am bea şi zecile de
articole de presă pe care le-am scrie sau citi despre ce s-ar fi întâmplat dacă
arbitrul ar fi văzut mingea cu 3mm după linie sau „a intrat sau nu mingea în
poartă”.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></p><blockquote style="border: none; margin: 0 0 0 40px; padding: 0px;"><p style="text-align: left;"><b>2) CUM ARATĂ HARTA DEMOCRAŢIEI</b></p></blockquote><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm 2.75pt 8.2pt 18.5pt; text-align: justify; text-indent: -0.5pt;"><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Când ne uităm la o democraţie trebuie să ne uităm la
fundamentul ei. <span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Fundamentul oricărei
democraţii este reprezentat de <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">valorile</b>
pe care se întemeiază acea democraţie. „Poporul”, în diferite moduri,
sedimentează în timp ceea ce numim „valori”. Ca să dau cele mai cunoscute şi totodată
utile argumentaţiei mele exemple: orice francez se culcă seara şi se trezeşte
dimineaţa cu „Liberté, Egalité, Fraternité”, orice american este convins că „me
and my own self” este centrul universului şi că succesul individului este
valoarea supremă pe pământ. Când ne gândim la nemţi ne gândim la valoarea
numită muncă, iar la japonezi la respectul faţă de societate şi disciplină. Ca
paranteză vă spun că există un observator al valorilor fiecărei ţări, obţinut
prin studii sociologice, îl găsiţi pe internet. Putem aşadar fixa un prim ţăruş
pe harta democraţiei, anume „valorile” produse de „popor”.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">De ce sunt
aceste „valori” importante? Nu ca să ne lăudăm cu ele, ci pentru că din ele
izvorăsc, de fapt, „obiectivele” naţiunii respective. Să fiu mai concret şi să
vă dau şi exemple: Franţa are ca „valori” „egalité” şi „fraternité”, prin
urmare are ca un obiectiv un sistem de educaţie cât mai egalitarist, în care
naţiunea îşi sprijnă într-un mod cât mai egalitarist copiii pentru a-i ajuta să
înveţe. </span>Aşadar studiile sunt gratuite şi, cel puţin în vremea mea, nu
existau burse de merit, ci burse doar dacă erai sărac. E un sistem de educaţie
„contributiv”: plătim toţi pentru studiile fiecărui tânăr pentru că...
fraternite. În SUA e total diferit: individualismul fiind o valoare de bază,
eu, împreună cu familia, ne plătim studiile desigur, de la un anumit nivel în
sus. Doar în anumite condiţii, şi bazat exclusiv pe o calitate ieşită din comun
asociată cu o stare materială proastă poţi să primeşti o „bursă”. Suma totală
datorată de americani pentru rambursarea împrumuurilor pentru studii este de
1,3 trilioane de dolari, adică <span style="color: #222222;">1,300,000,000,000
dolari. PIBul României pe 6 ani. </span>Nu discut aici ce e bine sau rău, ci
doar observ că dacă valorile sunt clar definite, obiectivele sunt o consecinţă
a acestor valori. Putem aşadar pune un al doilea punct pe hartă, anume
„obiectivele”, cu atât mai clar şi stabil definite cu cât valorile pe care se
întemeiază sunt mai profund internalizate de membrii naţiunii respective.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Acum să vedem cum ajungem de la „valori” la „obiective”,
altfel spus de ce avem nevoie pentru a naviga între cele două tărâmuri. Ei
bine, e nevoie de trei lucruri: de reţete, adică cum trebuie să facem
lucrurile, de oameni care să execute aceste reţete şi, evident, de bani, adică
de buget. Întrebările care se pun imediat, dacă avem un minimum de pragmatism,
sunt: <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">cum decidem care sunt oamenii, cum
alegem reţeta optimă pentru îndeplinirea obiectivelor şi câte resurse mobilizăm
pentru atingerea obiectivelor</b>?<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Ei bine, răspunsul miracol la toate aceste întrebări este
foarte simplu: sistemul politic, maşinăria democratică a fiecărei ţări, adică
suma legilor şi cutumelor care reglementează relaţia dintre <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">demos</i></b>
şi <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">kratos</i></b>
se pune în funcţiune şi produce oamenii care vor conduce destinele cetăţii:
„guvernul”, reţetele, adică programul de guvernare, şi bugetul cu care aceşti
oameni trebuie să realizeze obiectivele naţiunii.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 4.85pt 3pt; text-align: justify;">Aşadar, pe baza „valorilor” unei naţiuni, aceasta îşi
defineşte obiectivele, întru a căror atingere sisteme politic (democratic)
selecţionează, dintre candidaţi, pe cei care vor conduce, evident, cu programul
de guvernare aferent, pentru o perioadă de timp dată. În această maşinărie
intră „candidaţii” şi „programele electorale”, maşinăria se pune în funcţiune,
şi din ea ies „guvernul” şi „programul de guvernare”, miniştrii depun
jurământul şi încep să lucreze pentru atingerea obiectivelor izvorâte din
valorile naţiunii. Într-o primă aproximaţie grosieră cam aşa arată „harta
democraţiei”:</p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 4.85pt 3pt; text-align: justify;"><br /></p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 4.85pt 3pt; text-align: justify;"><span style="text-align: right; text-indent: 0cm;"></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh5eTWxRIQDZ4VgmeAQU5eurVjCNkc4tlMeYCInIgqzu5vy5K0LQc8Ud6mKgLDT6GJgvsQoLSorCnBMSEcHyRuLQrd_OxCCCi4KxsHEHZxE34XsvooJQDzTZV79ARWq70ut8yYgob4vJBg/" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="304" data-original-width="592" height="328" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh5eTWxRIQDZ4VgmeAQU5eurVjCNkc4tlMeYCInIgqzu5vy5K0LQc8Ud6mKgLDT6GJgvsQoLSorCnBMSEcHyRuLQrd_OxCCCi4KxsHEHZxE34XsvooJQDzTZV79ARWq70ut8yYgob4vJBg/w640-h328/image.png" width="640" /></a></div><br /><p></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm -0.05pt 4.15pt 23.9pt; text-align: right; text-indent: 0cm;"><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm 0cm 10.05pt 3.3pt; text-align: center; text-indent: 0cm;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Figura 2: „Harta democraţiei”</i></b></p><blockquote style="border: none; margin: 0 0 0 40px; padding: 0px;"><p style="text-align: left;"><b>3) CARE SUNT PROBLEMELE PE CARE LE IDENTIFICĂM IMEDIAT</b></p></blockquote><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm 2.75pt 8.2pt 18.5pt; text-align: justify; text-indent: -0.5pt;"><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Dacă ne uităm atenţi imediat apar două probleme de
funcţionalitate precum şi o întrebare crucială, la care eu unul nu am putut
găsi un răspuns, nici în perioada în care conduceam destinele ţării şi nici
după: <o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Mai întâi problema
evidentă:</b> <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">aţi văzut vreodată vreun
program electoral care să conţină un „buget”?</b> Eu nu. Altfel spus, nimeni,
niciodată, preelectoral nu vă spune „avem atâţia bani la dispoziţie care ne
permit să facem X spitale, Y şcoli, Z km de autostradă, să avem N funcţionari
şi T ajutoare sociale”. Toţi spun că vom face şi spitale, şi autostrăzi, şi
pensii şi salarii, şi, dacă ar putea, şi mici şi bere pentru tot poporul. <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">De aceea, ciclu electoral după ciclu
electoral, oamenii observă că promisiunile nu au fost ţinute, ceea ce creşte,
de la un ciclu electoral la altul, gradul de neîncredere din societate</b>:
oamenii nu mai au încredere că participarea lor la sistemul democratic le va
aduce vreun beneficiu şi avem ceea ce numesc „demisia cetăţeanului”. O primă
miniconcluzie: „criza” pe care o deplângem cu toţii nu mai este „criza” pe care
o vedeam în fiecare dimineaţă acum 30 de ani când deschideam frigiderul... gol.
Criza pe care o trăim este o criză a decalajului între aşteptările induse de
promisiunile auzite la fiecare ciclu electoral şi realitate. Doar că, dacă
ne-am fi uitat atenţi la ceea ce se promitea, nu era nevoie de doctorat în
fizică atomică pentru a şti că cele vehiculate acolo nu erau realizabile. Nu
vreau să mă lungesc prea mult dar vă reamintesc că acum 30 de ani dacă v-aş fi
spus: „peste 10 minute vine câte o pizza cu carne şi ciuperci pentru fiecare”
cu toţii v-aţi fi bucurat. Acum dacă vă spun acelaşi lucru, unii îmi vor spune
„eu vreau vegană”, alţii „eu vreau doar cu carne bio” iar unii vor spune „eu
mai bine sushi, dar doar de somon din Atlanticul de nord”. <o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: medium;">A doua problemă
vizibilă pe această „hartă”, o problemă comună României şi Europei: care sunt
valorile fundamentale, îmbrăţişate larg şi internalizate adânc în conştiinţa
noastră colectivă?</span></b></p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Care sunt „liberté, egalité, fraternité” ale noastre?
Eu, oricât m-aş strădui, nu găsesc, poate distinşii noştri invitaţi
intelectuali nu chimişti, ne vor lumina. Consecinţele sunt că neavând un set
puternic de valori, ne este greu să definim obiective clare. Din pricina
neîncrederii crescânde descrise mai sus avem o ofertă electorală din ce în ce
mai de proastă calitate. Iar oricât de bună şi performantă ar fi maşinăria democratică,
oricât de bune ar fi legile şi sistemele, dacă materia primă e de proastă
calitate nu există nicio şansă să obţii ceva calitativ. Chiar dacă ai un
Jaguar, el nu va funcţiona cu ulei de Trabant. Consecinţa este creşterea
deficitului democratic, de la un ciclu electoral la altul. Şi, element crucial,
asta oricât de performant ar fi „sistemul”. Vedem asta în Uniunea Europeană:
tratatele care reglementează instituţiile sunt, fără îndoială din ce în ce mai
bune, mai „democratice”, mai detaliate. Dar, paradoxal, gradul de nemulţumire
creşte... Chiar dacă, haideţi să privim obiectiv, niciodată nu am dus-o mai
bine. <o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Acum am să pun o nouă întrebare din seria „care este harta
pisicii”. Pe care vă rog să o înţelegeţi la adevărata ei semnificaţie şi, fără
să exagerez, aproape tragedie personală pe care am trăit-o când pur şi simplu
nu am ştiut să îi răspund:<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm -0.25pt 8.2pt 2.75pt; text-align: center; text-indent: -0.5pt;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: medium;">„Cine este poporul?” </span></b><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Să explic: când depui jurământul te obligi să serveşti
„poporul român”. Dar am avut o cruntă dilemă la un moment dat pentru că am
luat, concomitent, două decizii: curăţenia la bac, cu camere de luat vederi şi,
a doua, cruciada antiplagiat. Cu prima victimă majoră un premier. Reacţiile au
fost teribile: mulţi oameni au susţinut cu putere, mulţi alţii m-au linşat
mediatic. <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Acum, logic, mă întrebam: eu
pe care popor îl servesc conform jurământului? Pe cel care vrea examene corecte
şi doctorate pe bune, sau pe cel care vrea să copieze la examene şi are
doctorate plagiate? </b>Sigur că nouă, în acest cerc select, răspunsul ne este
evident, dar ia să ieşim în stradă să întrebăm, şi s-ar putea să avem o
surpriză. <o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Motiv pentru care am spus, atunci, că această decizie nu
îmi poate aparţine, pentru că e limpede ce am ales eu. Această decizie aparţine
naţiunii: vrea să meargă alături de cei cinstiţi sau alături de hoţi? Totuşi, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">nu am încetat să mă întreb: ce e poporul
până la urmă?</b> Noi, cei de aici? Cei cu doctorate plagiate, bac fraudat? <o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;">Veganii sau măcelarii? Şi putem până mâine
dimineaţă să tot facem astfel de antiteze, şi vom constata vrând nevrând că nu
ajungem la un răspuns simplu.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 9.7pt 3pt; text-align: justify;">Aş mai remarca o chestiune înainte să mergem mai departe.
Şi anume aceea că în toată această hartă,<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>destul de echilibrată, toate frustrările se revarsă pe un punct relativ
mic, pe guvern, într-un infernal ciclu al neîncrederii: se numeşte guvernul, se
bea şampania, moment din care începe lenta coborâre în infern, rapid oamenii
sunt nemulţumiţi pentru că nu apar ca prin minune şcolile, spitalele,
autostrăzile, laptele şi mierea, ba mai sunt şi nervoşi pentru că Baconschi
fură voturi la Paris, Funeriu n-are bacalaureatul şi Pleşu are ochelari, şi,
gata, se induce ideea recurentă că odată demolat acest atractor al
negativităţii din societate, toate se rezolvă. Doar că a doua zi o luăm de la
capăt... Şi atunci omul de ştiinţă din mine vine şi pune întrebarea: dar dacă
problema nu e în acest punct mic de pe hartă, numit guvern? Dacă problema
este... la popor sau, mai bine zis, la modul în care se articulează lucrurile
în sânul poporului?<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></p><blockquote style="border: none; margin: 0 0 0 40px; padding: 0px;"><p style="text-align: left;"><b>4) DIFERITELE TIPURI DE POPOARE (DUPĂ TAVOILLOT)</b></p></blockquote><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm 2.75pt 8.2pt 18.5pt; text-align: justify; text-indent: -0.5pt;"><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Aşadar, problema fiind grea, să facem ceea ce ne învaţă
Descartes, şi să o descompunem în probleme mai simple. <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Prima fiind, „cine este poporul?”.</b> O problemă la care reflectez din
2012 dar la care nu găseam un răspuns clar pentru că inevitabl cădeam pradă
„tentaţiei unicităţii” şi să definesc poporul ca un corp unic. Până ce, recent,
am îmbrăţişat viziunea unui filosof francez, Pierre-Henri Tavoillot, care ne
spune că, de fapt, „poporul” are cel puţin trei faţete:<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>„poporul societate”, „poporul putere” şi
„poporul opinie”. Dar să explicăm în detaliu teoria lui Tavoillot pe care o
găsesc nu doar atractivă şi convingătoare dar şi foarte utilă argumentelor
mele.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;">„Poporul societate”</b>
în viziunea lui Tavoillot este suma indivizilor liberi şi egali care împart un
spaţiu comun, iar relaţiile dintre aceştia sunt reglementate prin codul civil.
Practic este suma noastră şi a interacţiunilor noastre care se desfăşoară în
cadrul unor reguli pe care, mai mult sau mai puţin le stabilim între noi. <o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 4.75pt 3pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;">Faptul însă că nişte indivizi împart
acelaşi spaţiu geografic nu e suficient ca ei să formezie un popor. E suficient
pentru a forma o ceată, o gaşcă, dar nu un popor. Pentru a trece de la starea
de fapt la un „stat de drept” adică la o formă de stabilitate, mai e nevoie ca
aceşti indivizi să dorească să trăiască împreună, altfel spus <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">să cedeze, fiecare, câte puţin din nevoile
şi dorinţele lor individuale pentru a forma un Stat, care este incarnat de
„poporul putere”</b>. Acolo unde raporturile individuale pot să se schimbe în
timp, noţiunea de stat le conferă perenitate, iar prima formă de renunţare la
ceva propriu în folosul tuturor este impozitul. Pe baza căruia se construieşte
o viaţă colectivă. Poate cea mai clară reprezentare a „poporului putere” este
imaginea de pe frontispiciul Leviathanului de Thomas Hobbes, unde vedem figura
suveranului atotputernic. Dar dacă ne uităm mai atenţi observăm că el este
compus din suma indivizilor, din suma subiecţilor săi. Tot în desenul de pe
Leviathan, mai observăm că „satul” desenat este organizat şi are în centru...
biserica. Aşadar, esenţial pentru o relaţie funcţională între „poporul putere”
şi „poporul societate” este... organizarea, exprimată nu doar prin capacitatea
„poporului putere” de a conduce dar şi prin capacitatea „poporului societate”
de a se lăsa condus.</p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 4.75pt 3pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><br /></p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 4.75pt 3pt; text-align: center; text-indent: 0cm;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: medium;">Vedem aici mugurii
unei teze de-a lui Tavoillot: „În democraţie arta de a guverna este mai ales
arta de a fi guvernat”.</span></b></p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 4.75pt 3pt; text-align: center; text-indent: 0cm;"><br /></p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 4.75pt 3pt; text-align: center; text-indent: 0cm;"><span style="text-align: right; text-indent: 0cm;"></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg1w-XcEZ_T9oNj9t7QjQtzJ6VX0FDhXRqMEyPfmo9N2jgYMgcrQsRqb-lV8YvAkL4m-PEA75ZJjtdmIpKLOMVopuxvN4i6-6FncWijnqx2PXFc7en8-Sbp5o97Zc68PwjCT3fP1IEnJBY/" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="477" data-original-width="624" height="489" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg1w-XcEZ_T9oNj9t7QjQtzJ6VX0FDhXRqMEyPfmo9N2jgYMgcrQsRqb-lV8YvAkL4m-PEA75ZJjtdmIpKLOMVopuxvN4i6-6FncWijnqx2PXFc7en8-Sbp5o97Zc68PwjCT3fP1IEnJBY/w640-h489/image.png" width="640" /></a><span style="text-align: right; text-indent: 0cm;"> </span></div><p></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm 0cm 4.15pt -0.05pt; text-align: right; text-indent: 0cm;"><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm 0.5pt 8.05pt 3.5pt; text-align: center; text-indent: -0.5pt;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Figura 3: Frontispiciul Leviathanului de Thomas
Hobbes </span></b><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"><o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm 0.5pt 8.05pt 3.5pt; text-align: center; text-indent: -0.5pt;"><br /></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Aş mai adăuga un simbol foarte puternic aici, şi anume
imnul Japonez, Kimigayo: <o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm 0.5pt 0.15pt 3.55pt; text-align: center; text-indent: -0.5pt;"><b><span style="font-size: medium;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Fie ca domnia voastră </i><o:p></o:p></span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm 0.5pt 0.15pt 3.35pt; text-align: center; text-indent: -0.5pt;"><b><span style="font-size: medium;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Să continue timp de o
mie, timp de opt mii de generaţii, </i><o:p></o:p></span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm 0.5pt 0.15pt 3.35pt; text-align: center; text-indent: -0.5pt;"><b><span style="font-size: medium;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Până când prundişul
devine rocă </i><o:p></o:p></span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm 0.5pt 0.15pt 3.35pt; text-align: center; text-indent: -0.5pt;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><b><span style="font-size: medium;">Acoperită de muşchi
verde </span></b></i><o:p></o:p></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm 0.5pt 0.15pt 3.35pt; text-align: center; text-indent: -0.5pt;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><br /></i></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;">Putem interpreta „roca” solidă şi perenă,
ca fiind formată din suma tuturor indivizilor.<span style="mso-spacerun: yes;">
</span><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 4.8pt 3pt; text-align: justify;">Pentru a evita veşnica tentaţie a „poporului putere” de a
îngloba „poporul societate” (comunism) sau a „poporului societate” de a îngloba
„poporul putere” (anarhie) soluţia liberală a fost de a menţine echilibrul prin
apariţia <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">„poporului opinie”</b>, care ne
apare sub forma spaţiului public şi a tot ceea ce cuprinde el. Un alt mod de a
vedea „poporul opinie” este de a-l vedea ca suma oamenilor şi ideilor care
populează spaţiul deliberativ, iar la acest lucru vom reveni un pic mai târziu.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 4.8pt 3pt; text-align: justify;"><span style="text-align: right; text-indent: 0cm;"></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiIBz615Pr_mO4Q_5Tp8dAU0MZ88Mg639Rk223BnEoDulz2kmm7LY0t-B4G6hgbM6YoZk0ZGBXQrgERVdBY2FQ4nyS5MlwCVYi3yNggfRDgp5RcivjFbo8xdyKeiTYCAaA0Nb5iFjPh624/" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="390" data-original-width="399" height="624" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiIBz615Pr_mO4Q_5Tp8dAU0MZ88Mg639Rk223BnEoDulz2kmm7LY0t-B4G6hgbM6YoZk0ZGBXQrgERVdBY2FQ4nyS5MlwCVYi3yNggfRDgp5RcivjFbo8xdyKeiTYCAaA0Nb5iFjPh624/w640-h624/image.png" width="640" /></a></div><p></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm 0cm 4.3pt 67.1pt; text-align: right; text-indent: 0cm;"><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm 0.5pt 8.05pt 3.55pt; text-align: center; text-indent: -0.5pt;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Figura 4: Cele trei
faţete ale „poporului” în viziunea lui Tavoillot </b><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 10.7pt 3pt; text-align: justify;">Suntem în acest moment obligaţi să ne întrebăm ce se
întâmplă dacă cele trei „popoare” nu sunt într-un echilibru? Ei bine, dacă
echilibrul nu este păstrat avem „bolile democratice”, în care poporul se
întoarce împotriva sa. Să le vedem:</p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 10.7pt 3pt; text-align: justify;"></p><ul><li><i style="font-weight: bold; text-indent: -18pt;">Dacă
„poporul putere” atacă „poporul opinie” şi „poporul societate” avem ceea ce
numim dictatură.</i><span style="text-indent: -18pt;"> </span><b style="text-indent: -18pt;"><i>Dacă
„poporul putere” împreună cu „poporul opinie” atacă „poporul societate”,
ajungem în situaţia de „totalitarism”. </i></b></li><li><b style="text-indent: -18pt;"><i>O a doua boală, care o să vi se pară surprinzătoare, şi care e nouă, este „Transparentita”.</i></b><i style="text-indent: -18pt;"> Vi se pare surprinzătoare pentru că de
obicei credem că mai multă transparenţă duce la mai multă democraţie, dar
trebuie să fim foarte atenţi pentru că am văzut că un exces de transparenţă,
Wikileaks de exemplu, devine o armă în mâinile inamicilor noştri. Pentru a fi
convingător fără un exces de cuvinte, aş menţiona ceea ce spunea Ivan Agayants,
mare maestru al manipulării sovietice: „Dacă Occidentul nu ar avea libertatea
presei ar trebui să o inventăm”. Cu siguranţă transparenţa noastră actuală l-ar
fi satisfăcut. </i></li><li><b style="text-indent: -18pt;"><i>A
treia boală repertoriată de Tavoillot este „Intimismul”:</i></b><i style="text-indent: -18pt;"> „poporul societate” se hipertrofiază şi
asistăm la triumful „privatului” asupra spaţiului public. Totul este luat „a la
legere” şi într-o manieră familiară, indiferent de circumstanţe. Spaţiul public
devine o piaţă a divertismentului şi a plăcerilor, unde orice comportament este
justificat prin impunerea „libertăţii individuale” în detrimentul interesului
comun. Suntem cool, distrăm pentru a favoriza afacerile, cultura, ideile,
politica sunt transformate într-un spectacol permanent, or, toate astea sunt
lucruri serioase de fapt. Se mai manifestă prin solicitarea ca guvernarea să
fie emoţională când de fapt ea trebuie să fie raţională, prin promovarea
moralei în locul politicii, prin valorizarea identităţilor şi conferirea unei
excepţionalităţi imaginare cuiva pentru simplul motiv că aparţine unei
minorităţi, uitând pur şi simplu că fiecare dintre noi suntem minoritatea
altcuiva!</i></li></ul><p></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm 2.6pt 8.2pt 35.25pt; text-align: justify; text-indent: -18pt;"><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Este limpede că trebuie să împiedicăm cele trei boli să
apară, motiv pentru care, ne spune Tavoillot, este nevoie de un mecanism care
ţine cele trei popoare împreună. El numeşte acest mecanism, în roşu aici, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">„poporul metodă”,</b> care este o secvenţă,
un algoritm dacă vreţi, care trebuie să se repete periodic pentru ca relaţiile
dintre cele trei popoare să fie armonioase: este vorba despre <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">alegeri, deliberări, decizii şi prezentarea
unui bilanţ</b>. Asta este, de fapt, maşinăria politică de care vă vorbeam la
început.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 110%; margin: 0cm -0.75pt 0.35pt 2.7pt; text-align: justify; text-indent: 35.5pt;">Să notăm în trecere că <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">un
popor, pentru a trece testul timpului, are nevoie şi de o naraţie, de o istorie
proprie. </b>Care, în fapt, de fiecare dată când se priveşte în oglindă vede
ceva diferit. <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">„poporul naraţie”</b>
înglobează de fapt istoria comună a celor patru popoare, poporul societate,
putere, opinie şi metodă. Pentru a veni în concret, în România avem astăzi de
ales între două naraţii diferite ale noastre: cea de tipul Ioan Aurel Pop şi
cea de tipul Lucian Boia. Fiecare se regăseşte în cea care îl reprezintă!</p><p class="MsoNormal" style="line-height: 110%; margin: 0cm -0.75pt 0.35pt 2.7pt; text-align: left; text-indent: 35.5pt;"><br /></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 110%; margin: 0cm -0.75pt 0.35pt 2.7pt; text-align: left; text-indent: 35.5pt;"><span style="text-indent: 0cm;"></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjfV0DQ0H7TFSOXZq8LUqVlGghyyVbSb5LWfATZxPBh17-mwZTphFiPibxXW9yAjJk5pEcsngUtJy45Flg0CtBj1Sz3WbqKSMqVFH1dEnkbeoSpXtI-55Ter0lmmOAlqnGMIOVcLRgg8R4/" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="369" data-original-width="392" height="602" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjfV0DQ0H7TFSOXZq8LUqVlGghyyVbSb5LWfATZxPBh17-mwZTphFiPibxXW9yAjJk5pEcsngUtJy45Flg0CtBj1Sz3WbqKSMqVFH1dEnkbeoSpXtI-55Ter0lmmOAlqnGMIOVcLRgg8R4/w640-h602/image.png" width="640" /></a></div> <p></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm 0cm 4.4pt 86.7pt; text-align: left; text-indent: 0cm;"><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm 0cm 8.05pt 0.5pt; text-align: center; text-indent: -0.5pt;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Figura 5: Arhitectura
„poporului” care posedă trei faţete, o metodă de convieţuire între cele trei
faţete şi o naraţie, care îi asigură „istoria” </b><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm 3pt 7.7pt 35.4pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;">În concluzia acestei părţi, l-aş cite pe
Tavoillot care spune foarte franc că<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm -0.25pt 8.2pt 2.75pt; text-align: center; text-indent: -0.5pt;"><span style="font-size: medium;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;">„iată, democraţia este un regim complicat
şi care cere eforturi, pentru cei care nu sunt dispuşi să le facă îi sfătuim să
meargă să trăiască în dictatură. Democraţia nu este făcută pentru fraieri,
poporul trebuie să fie şi el la înălţimea produsului care i se oferă”</b>.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 9.7pt 3pt; text-align: justify;">Şi nu este vorba doar de dictatura puterii, a kratosului,
asupra poporului, a demosului, dar şi o, citez <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">„posibilă dictatură a celor cu timp, bani, idei fixe şi bune reflexe
militante, care transformă minorităţi determinate în tirani ai majorităţii”</b>.
Aş spune că eu, unul, resimt acest ultim pericol din ce în ce mai puternic.</p><blockquote style="border: none; margin: 0 0 0 40px; padding: 0px;"><p style="text-align: left;"><b>5) EUROPA VS OPINIE VS PROSTIE</b></p></blockquote><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm 2.75pt 8.2pt 18.5pt; text-align: justify; text-indent: -0.5pt;"><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Mergând mai departe, şi pentru că titlul conferinţei este
„Europa vs opinie vs prostie”, să ne limităm astăzi la examinarea atentă a
articulării între „poporul opinie” şi „poporul societate”, respectiv „poporul
putere” şi să vedem ce anume nu funcţionează şi ulterior ce soluţii sunt.
Pentru că în opinia mea, şi nu numai, proastele articulări la acest nivel sunt
în mare parte responsabile de „decepţia faţă de democraţie” pe care o resimt
mulţi oameni în România şi în Europa.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Funcţia „poporului opinie” este să delibereze. <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Aici trebuie să facem clara distincţie
între adevărata sa funcţie, cea de a delibera, adică de a la decizii în urma
unor dezbateri, şi a... dezbate, adică a discuta fără constrângerea de a lua
decizii.</b> Din punct de vedere al utilităţii sociale, dezbaterea e asimilată,
şi devine, adesea o flecăreală, o pălăvrăgeală. Uitaţi-vă la „dezbaterile” din
Parlament. Parcă e o competiţie de tipul „încurcă-i drace”. Uitaţi-vă la
celebrele „talk-showuri”. Intri în ele bou şi ieşi vacă. Rememoraţi ultimele
discuţii pe teme publice din mediul dumneavoastră apropiat, familie şi
prieteni, sau chiar din disputele de opinii de pe facebook sau ce reţele sociale
folosiţi: aproape sigur la capăt aţi regretat că le-aţi început pentru că
singurul rezultat a fost să vă certaţi cu oameni apropiaţi. Să remarcăm, mai în
glumă mai în serios că tot e bine că nu aţi ajuns la pumni: <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></b><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm -0.25pt 8.2pt 2.75pt; text-align: justify; text-indent: -0.5pt;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;">o primă premisă, nescrisă dar solidă, a
dezbaterilor în democraţie, subliniată de Tavoillot, este că<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></b><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm -0.25pt 8.2pt 2.75pt; text-align: center; text-indent: -0.5pt;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: medium;">„mai bine ne aruncăm unii altora argumente
decât pumni şi că mai bine ne bazăm pe forţa argumentelor decât pe argumentul
forţei dar suntem obligaţi să facem şi o constatare, şi anume că democraţia
pare astăzi să fie permanent beată de propriile-i discursuri”</span></b></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm -0.25pt 8.2pt 2.75pt; text-align: justify; text-indent: -0.5pt;"> pentru că
dreptul la opinie este profund înrădăcinat în democraţiile occidentale, şi nici
nu poate să fie altfel. <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></b><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 9.85pt 3pt; text-align: justify;">Înainte de a progresa, să poposim un pic asupra a ceea ce
este „o opinie”. Distingem aici, spus simplu, trei chestiuni diferite:<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 9.85pt 3pt; text-align: justify;"></p><ol><li><b style="text-indent: -18pt;">un adevăr absolut</b><span style="text-indent: -18pt;">, gen 1 plus 1 egal
2,</span><span style="text-indent: -18pt;"> </span></li><li><b style="text-indent: -18pt;">opinia</b><span style="text-indent: -18pt;">, adică produsul unei judecăţi
care este doar plauzibilă (mâine plouă) dar posibil dubitabilă şi</span><span style="text-indent: -18pt;"> </span></li><li><b style="text-indent: -18pt;">prostia</b><span style="text-indent: -18pt;">: adică ceva fals în mod
manifest dar în care un număr semnificativ de oameni cred.</span><span style="text-indent: -18pt;"> </span></li></ol><p></p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm 3pt 7.7pt 53.4pt; text-align: justify; text-indent: -18pt;"><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Şi, chiar dacă dl Pleşu ne-a vorbit aproape perfect despre
prostie, eu nu rezist să vorbesc mai mult de 40 de minute fără să fac o
experienţă, aşa că să facem una. <o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Trebuie să mă credeţi pe cuvânt că cele două sticle de aici
sunt rezultatul unei experienţe începute acum o lună: am luat doi ficaţi de
raţă şi i-am băgat în câte o sticlă. Am lăsat ambele sticle la macerat, la
căldură, o lună. Una dintre sticle e asta. Cealaltă a fost spălată de exact 200
de ori prin umplere cu apă, clătire prin agitare de 10 ori şi aruncarea apei de
clătire. Sticla este acum plină cu a 201 a apă de clătire.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm 3pt 10.65pt 35.4pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;">Am acum nişte întrebări pentru
dumneavoastră dar vă rog să fiţi sinceri:</p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm 3pt 10.65pt 35.4pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"></p><ul><li><span style="text-indent: -18pt;">credeţi
că dacă dacă aveţi gripă şi beţi o duşcă din această a 201-a apă de clătire, vă
veţi face bine?</span></li><li>Cine
crede că această apă îl va vindeca/</li><li><span style="text-indent: -18pt;">Cine
crede că această apă îi va face rău? Mi-aţi da 3000 de Euro pe această sticlă/</span></li><li>Acum
o ultimă întebare: cine a cumpărat deja, sau a avut rude şi prieteni care au
cumpărat homeopatice?<span style="text-indent: -18pt;"> </span></li></ul><p></p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm 3pt 7.7pt 71.4pt; text-align: justify; text-indent: -18pt;"><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Ei bine, şi acum surpriza: cel mai vândut medicament
homeopatic se fabrică exact aşa. Vi se pare neverosimil? Vă asigur că e exact cum
spun. Cu siguranţă vi se pare o prostie acum să vă puneţi speranţele în aşa
ceva, dar, iată, o prostie pe care unii dintre noi au şi plătit-o cu bani grei.
Acum să ne punem întrebarea justificată: dacă dăm bani grei pentru aşa o chestie,
înşelându-ne, oare de câte ori ne-am înşelat când am crezut un tip din
opoziţie, care avea vorbele la el, în detrimentul unuia din Guvern (sau
viceversa) şi am dat jos prin vot zisul Guvern, influenţând negativ propria
noastră viaţă? De ce am făcut-o? Pentru că aşa ni s-a părut, pentru că „poporul
opinie” nu şi-a făcut bine treaba. Iată deci proba practică despre cum anume e
foarte uşor ca prostia să devină opinie şi ulterior certitudine. Eu, şi alţii
ca mine, considerăm că acest tip de mecanisme duc, încetul cu încetul la
transformarea publicului în ceată. Ce înseamnă asta? <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Că într-o democraţie în care spaţiul deliberativ este viciat poporul se
transformă în ceată.</b> În loc să fie public, adică să ia decizii cât de cât
raţionale, în propriul său interes, aşa cum se presupune că face poporul
societate, poporul ceată ia decizii emoţionale, bazate pe orice prostie
ridicată la pretenţia de opinie, sau, dacă spălarea pe creier este suficient de
bine făcută, ridicată la rang de certitudine.<span style="mso-spacerun: yes;">
</span><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 9.85pt 3pt; text-align: justify;">Dincolo de aceste elemente clare dar totuşi anecdotice, să
ne căutăm puţin şi reperele filosofice şi istorice, să vedem dacă putem să
găsim măcar o sursă a acestei dificultăţi în a delibera eficient. Aristotel ne
învaţă că sunt trei elemente ale deliberării:<span style="mso-spacerun: yes;">
</span><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm 3pt 1.6pt 18pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"></p><ol><li><b>Deliberarea înseamnă discuţia organizată
despre un dezacord: nu are sens să ne spunem între noi lucruri pe care le ştim
deja, sau să ne gratulăm reciproc<br /><br /></b></li><li><b>Deliberăm cu scopul democratic doar
despre ceea ce putem să schimbăm<br /><br /></b></li><li><b>Deliberarea nu este despre finalităţi,
ci despre modul de a le atinge: chirurgii nu deliberează despre necesitatea de
a face bine un pacient, asta e clar, ci despre cum să îl facem bine.</b></li></ol><p></p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm 3pt 7.7pt 36pt; text-align: justify; text-indent: -18pt;"><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">La punctul 3 ne sare în ochi imediat o diferenţă între ceea
ce ne învaţă Aristotel şi situaţia de azi: azi finalităţile deliberărilor nu
mai sunt atât de clare şi, chestiune subtilă, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">azi, contrar greciei antice, trebuie să luăm în considerare toate
punctele de vedere, ca să nu zic nici opinii dar nici prostii, altminteri ne
trezim cu etichete defavorabile</b>.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">De ce finalităţile nu mai sunt atât de clare: pentru că
ne-am cam debarasat de constrângeri: <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">nu
mai avem constrângeri religioase, tehnologia a evoluat întratât încât nu mai
avem decât foarte puţine constrângeri naturale şi nu mai avem nici constrângeri
izvorâte din cutume sau istorie</b>. Aşadar nu ne mai este teamă să punem în
discuţie principii etice fundamentale. Ba uneori este privit chiar cool să faci
aşa ceva. Două exemple care îmi trec prin cap: eutanazia şi căsătoria
cuplurilor homosexuale. Ca să fac o analogie, deliberarea fără finalităţi clare
este ca fotbalul la porţi care se mişcă tot timpul: alergăm dar nu dăm
goluri.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;"><span style="text-indent: 35.4pt;">Să notăm aşadar: </span></p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: center;"><b style="text-indent: 35.4pt;">finalităţi din ce în ce mai vag definite,
ceea ce ne readuce la diagrama mea, unde ne reamintim că dacă nu avem valori
clar stabilite, obiectivele vor fi vagi şi ne va fi greu să ştim încotro
mergem. Revenim, iată, inevitabil, la definirea valorilor</b><span style="text-indent: 35.4pt;">.</span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm -0.75pt 8.2pt 2.75pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 10.6pt 3pt; text-align: justify;">Omul de ştiinţă din mine nu poate merge mai departe fără să
vă spună care este unul dintre mecanismele cele mai facile de inducere în
eroare: <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">„prezentarea corelării a două
elemente ca fiind o cauzalitate”. </b>Un exemplu plauzibil şi unul absurd:<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 10.6pt 3pt; text-align: justify;"></p><ul><li><span style="text-indent: -18pt;">„politicianul
X a băgat la bancă 15.000 de Euro cash fix în ziua în care a fost văzut luând un
plic la restaurant de la afaceristul Y”. Câţi dintre dumneavoastră aţi sări ca
arşi şi l-aţi vrea arestat pe şpăgar? Chit că se dovedeşte după 3 ani că plicul
era doar o invitaţie la botezul copilului.</span><span style="text-indent: -18pt;"> <br /><br /></span></li><li>A
doua, absurdă: numărul piraţilor scade pe măsură ce creşte temperatura globală.
Concluzie: piraţii păstrează temperatura pământului constantă. Este şi un site
internet, spurrious correlations, care ne arată corelări ridicole, dar
matematic aproape perfecte.<br /><div style="text-indent: 0px;"><b style="text-indent: -0.5pt;"><br /><div style="text-align: center;"><b style="text-indent: -0.5pt;"><span style="font-size: medium;">Atenţie aşadar: corelare nu înseamnă
cauzalitate.</span></b></div></b></div></li></ul><p></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm 2.75pt 8.2pt 35.9pt; text-align: justify; text-indent: -0.5pt;"><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Încă un element care adaugă semnificativ la poluarea
spaţiului deliberativ, cu toate că iniţial toată lumea credea că va participa
radical la crearea unui spaţiu deliberativ perfect: <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">falsa profeţie a hiperconectivităţii,</b> spus simplu internet (Foreign
Affairs septembrie octombrie 2017, Niall Ferguson explică tehnic dar foarte
clar acest lucru) pe care eu l-am formulat diferit, dar concluzia este
aceeaşi.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Tavoillot ne explică că sunt trei sfere ale deliberării, pe
care le-am sugerat adineaouri:<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;"></p><ul><li><span style="text-indent: -18pt;">sfera
instituţională, Parlamentul</span></li><li><span style="text-indent: -18pt;">sfera
spaţiului public: televiziuni, campanii electorale, etc</span></li><li><span style="text-indent: -18pt;">sfera
privată, prietenii, familia, reţelele sociale.</span></li></ul><p></p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm 3pt 7.7pt 72pt; text-align: justify; text-indent: -18pt;"><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Tavoillot constată că timpurile moderne au dus la
amestecarea celor trei sfere şi, ca o consecinţă, apar fie solicitări aberante,
prin care fiecare cetăţean revendică să fie ascultat de Parlament, fie speranţa
să fim toţi de acord pentru că suntem expuşi aceleiaşi informaţii. Cum
demonstrăm că cele trei sfere sunt amestecate? Nimic mai simplu: mesajul
preşedintelui SUA, care are butonul nuclear într-o mână, ajunge instantaneu la
noi prin twitter. Trump ne este „prieten” pe twitter, ni-l şi imaginăm scriind un
tweet pe toaletă cu butonul nuclear într-o mână şi mobilul în cealaltă.
Dezbaterile Parlamentare sunt live la televizor, numai cine nu vrea dintre
politicieni nu are acces la televiziuni, miniştrii sunt de dimineaţa până seara
pe facebook şi răspund live celor care comentează.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">În realitate fenomenul pervers care se întâmplă este simplu
şi îl numesc <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">delegarea încrederii</b>.
Suntem supuşi unei cantităţi de informaţii pe care creierul nostru nu este
capabil să o proceseze: acum 20 de ani erau încă doar câteva canale media. La
televizor ne vorbeau un număr limitat de lideri, care erau, de fapt,
depozitarii încrederii noastre. Un exemplu: Funeriu dezbate la televizor cu
Xulescu despre utilitatea clasei pregătitoare. Funeriu zice că e bună, aduce
argumente, dar e puţin mai arogant el aşa de felul lui, şi nici nu zâmbeşte la
cameră. Xulescu, femeie, zâmbitoare, serafică, bunicuţă cumsecade, zice că e
rea. Fără argumente prea tari. Mămica medie, Yulescu, priveşte la televizor şi
va avea mai degrabă încredere în cea cu care se identifică. Va crede deci că
clasa pregătitoare e proastă. Dar merge pe facebook şi citeşte ce scrie mămica
de la etajul 6: experienţa ei cu clasa pregătitoare a fost de-a dreptul
genială, copilul a fost fericit şi a învăţat foarte multe lucruri. Pe cine va
crede mămica? </p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: center;"><span style="font-size: medium;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Spus simplu, am trecut de
la comunicarea 1 la n, la comunicarea n la m. Cu o consecinţă simplă: delegarea
încrederii şi, odată cu ea, scăderea încrederii în lider.</b><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Asta are două resorturi: primul este că în trecut
autoritatea liderului avea ca sursă divinul, iar acum autoritatea sa este dată
de... o slabă majoritate de votanţi, oameni simpli, ca mine şi ca dvs. Al
doilea resort este proximitatea de cel care emite mesajul, adesea condimentat
cu o experienţă proprie aparent de netăgăduit. Desigur, în practică exemplul
meu cu pregătitoarea nu e întâmplător: în realitate în 2012 când am introdus-o,
din cauza minciunior opoziţiei de atunci, PSD mai ales, doar 18% dintre părinţi
o acceptau, cu consecinţe politice dezastruoase pentru mine. La un an după
punerea în funcţiune 93% dintre părinţi erau mulţumiţi cu ceea ce se
întâmplase, cu... zero consecinţe pozitive pentru mine.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 9.95pt 3pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;">Am stabilit aşadar că:</p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 9.95pt 3pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"></p><ul><li><span style="text-indent: -18pt;">Deliberarea
în democraţie trebuie să nască decizii şi nu să fie o simplă pălăvrăgeală</span></li><li><span style="text-indent: -18pt;">Spaţiul
deliberativ este poluat pentru că nu mai avem finalităţi clare, avem în schimb
multe prostii ridicate la rang de opinie şi, în final, ceea ce eu cred că este
cel mai mare pericol</span></li><li><span style="text-indent: -18pt;">Prin
transformarea poporului societate în popor ceată, deliberarea care trebuia să
producă încredere produce tone de neîncredere, bagă în ceaţă în loc să
clarifice, ducând inevitabil la impresia unei deposesii democratice.</span><span style="text-indent: -18pt;"> </span></li></ul><p></p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm 3pt 7.7pt 36pt; text-align: justify; text-indent: -18pt;"><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Cu un exemplu concret: milioane de britanici au urlat că
vor afară din UE pentru că „nişte unii pe care nu îi cunoaştem şi nu i-am ales
de la Bruxelles iau decizii pentru noi” uitând că cei de la Bruxelles sunt fie
parlamentari europeni aleşi de ei, fie miniştri duşi la putere tot de ei, fie
chiar premierul britanic, votat tot de ei. Dar, din motive de foarte proastă
informare care are ca resorturi cele explicate mai sus, britanicii s-au simţit
deposedaţi de drepturile lor democractice şi ne-au spus good bye. Dar, paradox,
continuă să plătească camera lorzilor, unde se ajunge oricum dar nu democratic.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 10.7pt 3pt; text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;">E limpede că acest
sentiment de deposesie democratică</b> dublat de lipsa unor decizii clare, cât
de cât acceptate de societate şi izvorâte din deliberări bine conduse,
întăreşte cele trei tentaţii mortale pentru democraţie, care sunt, aşa cum
spune şi Tavoillot:</p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 10.7pt 3pt; text-align: justify;"></p><ul><li><b style="text-indent: 0cm;">anarhia </b><span style="text-indent: 0cm;">("nimeni nu are căderea să
ia decizii pentru mine"),</span></li><li><b style="text-indent: 0cm;">teocrația </b><span style="text-indent: 0cm;">("religia îmi oferă
repere certe şi solide pentru că vin din cer"). Azi, să o recunoaștem, pericolul teocrației nu vine de la creștinism (care în trecut el însuși a fost o teocrație), pentru că societatea creștină a echilibrat relația stat-biserică și</span></li><li><b style="text-indent: 0cm;">iliberalismul</b><span style="text-indent: 0cm;">
("soluții, nu discuții"). </span></li></ul><p></p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm 5.2pt 5.75pt 18pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Apostolii celor trei tentaţii vin şi cu argumente aparent
valide dar cum nu se poate mai false :<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Apostolii unei
democraţii fluide, a unei anarhii organizate</b> dacă putem spune aşa, citează
exemplul Elveţiei, unde se votează aproape tot. Nu avem aici timpul să analizăm
de ce Elveţia este şi va rămâne o singularitate, dar trebuie totuşi să citez o
replică celebră din filmul « Al treilea om » care ne spunea că Italia, sub
Borgia a cunoscut 30 de ani de teroare, dar l-a dat pe Michelangelo, da Vinci
şi renaştarea, iar 500 de ani de votită în Elveţia a dat umanităţii ceasul cu
cuc… <o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Nu o să pierd foarte multă vreme asupra teocraţiilor, care
astăzi se văd în splendoarea lor în lumea islamică. Aş mai sublinia aici un
lucru esenţial : pericolul teocraţiilor pentru democraţiile noastre nu trebuie
subestimat. </p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: center;"><span style="font-size: medium;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Franţa de exemplu, stat laic
în inima sa, respectă cu sfinţenie laicitatea la nivel central, dar la nivel
local, în celebrele « banlieues » găsim mii de insule în care teocraţia
islamică este, de facto, instaurată</b>. </span></p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Când vorbim despre teocraţii, adică
avem un « popor putere » învestit direct de Dumnezeu, trebuie să remarcăm
exemplul Japoniei din nou : Odată cu adoptarea Constituției Japoniei în 1947,
împăratul nu mai era un suveran ce domnea prin drept divin, ci un om care este
un simbol al statului și al unității poporului. Altfel spus s-a produs
transformarea paşnică a unei teocraţii, cert, de alt tip ca cele islamice de
azi, într-o democraţie (şi ea cu diferenţe notabile faţă de cele occidentale). <o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 9.85pt 3pt; text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Adepţii
iliberalismului citează adesea ca exemplu de succes Singapore.</b> Pe scurt,
Singapore este astăzi una dintre ţările de top după ce, în anii 60, era practic
lumea a 3a. Pentru că a avut un « dictator luminat », Lee Kuan Yew. De remarcat
că Deng Xiaoping, o lună înainte de a fi numit în fruntea Chinei, a fost
într-un stagiu de învăţare în Singapore şi s-a inspirat masiv în reformele sale
din succesul Singaporean. Să nu uităm însă că aceste lucruri se calchează pe
tradiţionala opoziţie în cultura chinezească între confucianism, care consideră
că ţara trebuie condusă prin mandarini, apţi să pună deoparte interesele lor
pentru a servi binele comun, şi legişii, care consideră că legile sunt singura
sursă a recompenselor şi a pedepselor. Ultima variantă a dus la construirea
marelui zid chinezesc. Iliberalismul occidental, practic, propune renunţarea la
anumite libertăţi pentru un mai bine economic, obţinut graţie deciziilor mai
rapide şi amputării spaţiului deliberativ.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></p><blockquote style="border: none; margin: 0 0 0 40px; padding: 0px;"><p style="text-align: left;"><b>6) SĂ REPARĂM DEMOCRAŢIA ÎN LOC SĂ CĂDEM ÎN CELE TREI CAPCANE : SOLUŢII</b></p></blockquote><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm 2.75pt 8.2pt 36pt; text-align: justify; text-indent: -18pt;"><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Cred că, în loc să cădem în una dintre cele trei capcane de
mai sus, e mai bine să reparăm democrațiile noastre (şubrezite de lipsa de
încredere) prin ameliorarea sau chiar reinventarea unui spațiu deliberativ
sănătos. Pentru că avem o problemă nu numai cu "puterea"
("kratosul") dar şi cu "poporul", ("demosul") şi,
până la urmă, aşa cum ne spune Tavoillot, "arta de a guverna e şi arta de
a fi guvernat"... Vast şantier, dar dacă nu ne punem urgent la treabă...
fixați-vă centurile de siguranță: </p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: center;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;">vom
oscila între dictatura ticăloşilor, care fac trafic cu tone de frică, şi cea a
oamenilor noi şi şmecheri, cu vorbe dulci permanent la ei, care fac trafic cu
speranță. Deşartă.</b><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Sper că v-am convins până aici că vicierea spaţiului deliberativ
pune în pericol însăşi existenţa democraţiilor noastre pentru că este la
originea unui cerc vicios : ridicarea prostiei la rang de opinie legitimă
produce senzaţia de deposesie democratică auto-întreţinută prin perpetuarea
acestor nemulţumiri.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;"><span style="text-align: left; text-indent: 35.5pt;">Înainte să trecem să vedem câteva soluţii posibile, aş vrea
să vă pun în gardă referitor la câteva false soluţii. Poate cea mai răspândită
şi facilă idee care este şi la modă astăzi, este creşterea participării civice.
Este ea o soluţie ? Nu neaparat, şi cu siguranaţă nu una sistemică, din cel
puţin trei motive :</span><span style="text-align: left; text-indent: 35.5pt;"> </span></p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;"></p><ol><li><span style="text-align: left; text-indent: -18pt;">lumea
se plictiseşte repede, mai ales pentru subiecte tehnice</span></li><li><span style="text-indent: -18pt;">se
instaurează dictatura celor care au timp şi bani, precum şi idei fixe. Ştiu
asta toţi cei care participă la şedinţele cu părinţii, la şedinţele de scară de
bloc</span></li><li><span style="text-indent: -18pt;">în
ultimul rând, dacă deciziile sunt colective, cine poartă responsabilitatea în
caz de decizii proaste ?</span></li></ol><p></p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm 3pt 7.7pt 36pt; text-align: justify; text-indent: -18pt;"><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 9.65pt 3pt; text-align: center;"><b><span style="font-size: medium;">O altă idee, demagogică, este că, deliberând, « poporul »
se poate elibera de sub tirania politicienilor de profesie. Poate ar fi mai
bine să reflectăm dacă ameliorarea spaţiului deliberativ nu ar trebui să ducă
la o înţelegere mai profundă a poporului referitoare la modul în care să se
lase guvernat şi, mai ales, în a-şi alege guvernanţi mai apţi.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></b><o:p></o:p></p>
<blockquote style="border: none; margin: 0 0 0 40px; padding: 0px;"><p style="text-align: left;"><b>7) SOLUŢII :</b></p></blockquote><p style="line-height: 107%; margin: 0cm 2.75pt 8.2pt 18.5pt; text-align: center; text-indent: -0.5pt;"><b style="text-indent: 35.4pt;"><span style="font-size: medium;">O primă soluţie, expusă de Tavoillot, este
« Să protejăm ecosistemul deliberativ »</span></b></p><p style="line-height: 107%; margin: 0cm 2.75pt 8.2pt 18.5pt; text-align: center; text-indent: -0.5pt;"><b style="text-indent: 35.4pt;"><span style="font-size: medium;"> Să îl protejăm de cine ?</span></b></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm -0.75pt 8.2pt 2.75pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Ei bine, deschiderea pe care o are spaţiul nostru
deliberativ este astăzi maximă, la fel este şi utilizarea sa de către inamicii
noştri: la exterior, poate ar fi bine să nu mai privim cu atâta admiraţie tâmpă
« pârâcioşii » (whistleblower) care se prevalează de « transparenţă » pentru a
face publice cele mai importante secrete ale statelor noastre democratice, cu
riscul de a le şubrezi, gen Wikileaks. Vă invit să parcurgeţi cartea lui
Gastineau şi Vasset : « Arme de destabilizare masivă, anchetă asupra afacerii
scurgerii de date » dacă sunteţi interesaţi de aprofundarea acestui aspect.
Spaţiul nostru deliberativ trebuie să fie protejat şi de pericolul intern de «
o minoritate care pretinde că e guvernată de legi mai importante decât legile
ţării » : ecologismul radical, fundamentalişti religioşi, anarhişti extremi,
toţi nişte grupuscule extremiste care saturează spaţiul deliberativ,
epuizându-l şi nelăsând loc pentru alte teme, mult mai relevante şi importante.
Faţă de aceste vulnerabilităţi interne şi externe, Tavoillot ne propune trei
posibile soluţii :<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;"></p><ol><li><b style="text-indent: -18pt;">să ne protejăm nu neaparat de « fake news
», ci de « dangerous news ».</b><span style="text-indent: -18pt;"> Adică nu cred că este prea important să
consumăm resurse în a combate ştirea că Kim Kardashian şi-ar fi făcut nuştiu ce
operaţie estetică, ci, de exemplu, să ne protejăm de minciunile sfruntate ale
anti-vaxerilor, care ameţesc de cap categorii întregi de oameni mai puţin
educaţi, cu rezultatul celor mai grave epidemii din ultimele decade şi zeci de
copii morţi.</span></li><li><b style="text-indent: -18pt;">Presiune pe ceea ce numim GAFAM</b><span style="text-indent: -18pt;">
(Google, Apple, Facebook, Amazon, Microsoft) dar şi NATU (Netflix, Airbnb,
Tesla şi Uber), care vin tare din spate. Să vă dau un exemplu concret : dacă un
ziar online publică un articol despre mine, iar un cititor face un comentariu
în care mă ameninţă, ziarul (în calitate de complice), şi eventual cititorul
dacă este prins, sunt condamnaţi penal. Dar nu cel care adăposteşte site-ul
ziarului respectiv şi care are, graţie puterii sale informatice şi economice,
cele mai multe resurse pentru a combate fenomenul. Or această situaţie trebuie
să se schimbe, altfel gunoiul cibernetic va invada spaţiul informaţional, la
fel cum gunoiul spaţial riscă la un moment dat să pună în pericol sateliţii.</span></li><li><b style="text-indent: -18pt;">Al treilea şantier propus este
profesionalizarea mass-media pentru a creşte fiabilitatea informaţiei : este
remarcabilă în acest sens lansarea « Journalist Trust Initiative »</b><span style="text-indent: -18pt;"> acum fix
un an, pe 3 aprilie 2018, care este un « dispozitiv de autoreglementare al mass
media care să lupte împotriva dezinformării online ». E limpede că o acţiune
venită din interiorul mass media şi nu impusă de vreun stat, ceea ce ar
echivala cu cenzura, este mult mai eficientă şi bine primită. E aici o
importantă schimbare de paradigmă, pentru că se introduce o autoritate de
servicii şi nu una de dominare. Această « autocenzură » responsabilă este un
serviciu suplimentar pe care mass media îl oferă beneficiarului.</span></li></ol><p></p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm 3pt 7.7pt 36pt; text-align: justify; text-indent: -18pt;"><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm -0.75pt 8.2pt 2.75pt; text-align: center; text-indent: 18pt;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: medium;">O a doua soluţie, expusă de Tavoillot, este
« Să asigurăm o dezvoltare durabilă a spaţiului deliberativ, asigurându-i
complexitatea şi imparţialitatea »<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></b><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Schimbările tehnologice din ultimii 50 de ani au dus la
atâta informaţie şi atâtea posibilităţi încât e posibil ca instituţiile
democratice, inventate când aceste lucruri nu existau, să nu mai fie adaptate
zilei de azi. Probleme mai complicate cer oameni mai bine pregătiţi, experţi,
care însă nu au legitimitatea democratică. Guvernarea tehnocrată şi eşecul ei
politic arată acest paradox : vrem să fim conduşi de experţi care să înţeleagă
complexitatea lucrurilor şi care să fie şi imparţiali, dar îi criticăm că nu au
legitimitate democratică. Aici o soluţie ar fi ca instituţiile politice
deliberative, Parlamentul, şi decizionale, Guvernul, să se armeze cu echipe de
experţi care să ofere soluţii optime. Iar politicienii care au legitimitate
democratică câştigată prin alegeri, să aleagă dintre soluţiile optime pe cele
care sunt şi acceptabile. <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Eu unul visez
să ajungem în momentul în care un ministru să ne spună : « avem de ales între
opţiunea A cu consecinţele astea şi opţiunea B cu alte consecinţe, iar eu,
pentru că sunt învestit cu responsabilitatea de a face ceva concret aleg
opţiunea A pentru că… ».</b> Astfel nimeni nu s-ar simţi exclus din procesul
decizional tot aşa cum nimeni nu ar putea să pretindă că este singurul care are
dreptate împotriva tuturor. « Prinţul », ca să folosim terminologia lui
Machiaveli, ar avea ca fişă a postului să arbitreze între diferitele posibile
soluţii.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm -0.75pt 8.2pt 2.75pt; text-align: center; text-indent: 35.4pt;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: medium;">O a treia soluţie, puţin ciudată dar cu
care sunt total de acord, este « Utilizarea inteligentă a secretului şi a
şmecheriei ».<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></b><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;">Nu o să fac aici mari teorii, o să vă spun
însă câteva anecdote care ilustrează bine ceea ce vreau să transmit :
constituţia SUA a fost elaborată în cel mai strict secret. Deliberările au
durat 4 luni, până în 17 septembrie 1787 şi au produs unul dintre fundamentele
democraţiilor noastre. Apostolii transparentitei ar trebui să reflecteze puţin
la asta. Un alt exemplu este din experienţa proprie : introducerea camerelor de
luat vederi la bac. Încă din septembrie 2009 am introdus în ordinul de
ministru, dar în termeni foarte vagi, posibilitatea de a supraveghea video şi
audio examenele. Această chestiune, introdusă perfect legal, nu a atras atenţia
nimănui pentru că nimeni nu şi-a imaginat că cineva chiar are curajul să o pună
în practică, în contextul de fraudă generală. În secret, împreună cu
inspectorii şcolari generali, am instalat camerele în sălile de examen, iar
anunţul public a fost făcut perfect legal, dar în ultimul moment pentru ca
mafioţii care se hrăneau cu milioane de euro anual din această fraudă
generalizată să nu aibă timpul necesar să riposteze. And the rest is, of
course, history. Aşadar, acţionând în limitele legale există spaţiu şi iată,
este şi util, să acţionezi uneori în secret dar şi să foloseşti spaţiul
deliberative cu puţină şmecherie. Pe care nu cred că e bine să o considerăm ca
fiind imorală.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm -0.75pt 8.2pt 2.75pt; text-align: center; text-indent: 35.4pt;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: medium;">În final, ca a patra soluţie, este o
obligaţie: “Să învăţăm arta de a finaliza deliberările”.</span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></b><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;">Aţi auzit cu toţii de procedura numită
“filibustering” adică dreptul senatorilor americani ca odată ce iau cuvântul să
nu poată să fie opriţi. Este o procedură prin care un senator poate să întârzie
un vot, adică luarea unei decizii, iar recordul în deţine Strom Thurmond, cu un
discurs de 24 de ore şi 18 minute. O altă procedură este să depui mii de
amendamente, aşa cum se practică în Parlamentul României la adoptarea
bugetului, amendamente pe care ai dreptul să le susţii! Finalul este apoteotic:
de obicei pentru a nu lungi la infinit dezbaterile pe buget, majoritatea
negociază acordarea unor victorii politice cu minoritatea, astfel trecem cu
bine bugetul! Un alt exemplu este dat de modul în care am trecut Legea
educaţiei: după dezbateri de vreo 3 ani, prin procedure Parlamentare şi după ce
a trecut de camera deputaţilor, legea a fost blocată la Senat. Iar noi,
guvernul, am pus capăt interminabilelor trollari şi am adoptat-o prin procedura
parlamentară de angajare a răspunderii guvernului.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Pe temele mari, marile dezbateri de finalizează de obicei
cu un discurs istoric. Interesante sunt de exemplu discursurile lui Simone
Veil, referitor la depenalizarea avorturilor în 1974 şi al lui Badinter în 1981,
când pedeapsa capital a fost abolită, ambele în Franţa. <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">În România, poate cel mai bun discurs care a închis o dezbatere a fost
cel al lui Avram Iancu, în 1848, atunci când s-a aşezat în faţa moţilor săi şi
au pornit înspre Blaj: “No, hai!”.</b><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm -0.75pt 8.2pt 2.75pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;">În final, aş sumariza revenind la “Harta
democraţiei”, cu speranţa că am clarificat puţin cum sunt constituite
democraţiile noastre, care le sunt punctele slabe, de ce este important să nu
cădem nici în anarhie, nici în teocraţie şi nici în iliberalism, dar, în loc,
să ne concentrăm asupra asanării spaţiului deliberativ nu prin false soluţii de
circumstanţă, cum ar fi false profeţii ale unei participări democratice
plenare, ci fiind pragmatici şi urmând cele câteva soluţii propuse aici.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></b></p><blockquote style="border: none; margin: 0 0 0 40px; padding: 0px;"><p style="text-align: left;"><b>8) UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI VALORILE EI</b></p></blockquote><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm 2.75pt 8.2pt 18.5pt; text-align: justify; text-indent: -0.5pt;"><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Aş încheia cu această diagram revenind de unde am pornit,
şi anume la valori, dar fiind un pic mai concret.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;"><span style="text-align: right; text-indent: 0cm;"></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhgso2kpGLcAOK0G3UVS9IDqwNfjeAlodO4OQYQQhiayT4bX8zp6711QE24KYfwKJwAYNEXEE5s_hvsbpMzRSvZq0Vu4dk9d7n9ZwWGYC0jx-EFb545wK_5R34EsP9NL_h1BcpuYESUAJ8/" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="378" data-original-width="624" height="388" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhgso2kpGLcAOK0G3UVS9IDqwNfjeAlodO4OQYQQhiayT4bX8zp6711QE24KYfwKJwAYNEXEE5s_hvsbpMzRSvZq0Vu4dk9d7n9ZwWGYC0jx-EFb545wK_5R34EsP9NL_h1BcpuYESUAJ8/w640-h388/image.png" width="640" /></a></div><br /><p></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm 0cm 4.4pt -0.05pt; text-align: right; text-indent: 0cm;"><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; margin: 0cm 0cm 8.05pt 0.5pt; text-align: center; text-indent: -0.5pt;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Figura 6: O mai
detaliată „hartă a democraţiei” bazată pe valori, care clarifică relaţia între
„demos” (popor) şi „kratos” (putere) </b><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 110%; margin: 0cm -0.75pt 10.75pt 2.7pt; text-align: left; text-indent: 0cm;">Uniunea Europeană se bazează pe entuziasmul fiecăruia dintre
noi pentru o construcţie care ne-a asigurat 70 de ani de pace cu preţul a 1%
din PIBul nostru. Cea mai profitabilă investiţie din istorie. Dar dincolo de
modul în care fiecare dintre noi înţelege ce este şi cum funcţionează Uniunea
Europeană, există tratatul Uniunii Europene, mai precis tratatul de la
Lisabona. Care ne spune două lucruri esenţiale :</p><p class="MsoNormal" style="line-height: 110%; margin: 0cm -0.75pt 10.75pt 2.7pt; text-align: left; text-indent: 0cm;"><b><span style="text-align: justify; text-indent: 0cm;">Primul,
în preambul :</span><span style="text-align: justify; text-indent: 0cm;"> </span></b></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 110%; margin: 0cm -0.75pt 10.75pt 2.7pt; text-align: left; text-indent: 0cm;"></p><ul style="text-align: left;"><li><span style="text-align: justify; text-indent: -18pt;">DECIȘI
să parcurgă o nouă etapă în procesul de integrare europeană inițiat prin
constituirea Comunităților Europene,</span><span style="text-align: justify; text-indent: -18pt;"> <br /><br /></span></li><li><span style="text-align: justify; text-indent: -18pt;">INSPIRÂNDU-SE
din moștenirea culturală, religioasă și umanistă a Europei, din care s-au
dezvoltat valorile universale care constituie drepturile inviolabile și
inalienabile ale persoanei, precum </span><span style="text-align: justify; text-indent: 0cm;">libertatea, democrația, egalitatea și
statul de drept,</span><span style="text-align: justify; text-indent: 0cm;"> <br /><br /></span></li><li><span style="text-align: justify; text-indent: -18pt;">REAMINTIND
importanța istorică a sfârșitului divizării continentului european și
necesitatea stabilirii unor baze solide pentru arhitectura </span><span style="text-align: justify; text-indent: 0cm;">Europei viitoare,</span><span style="text-align: justify; text-indent: 0cm;"> <br /><br /></span></li><li><span style="text-align: justify; text-indent: -18pt;">CONFIRMÂND
atașamentul lor față de principiile libertății, democrației și respectării
drepturilor omului și libertăților fundamentale, precum și ale statului de
drept,<br /><br /></span></li><li><span style="text-align: justify; text-indent: -18pt;">HOTĂRÂȚI </span><span style="text-align: justify; text-indent: -18pt;">să </span><span style="text-align: justify; text-indent: -18pt;">întărească </span><span style="text-align: justify; text-indent: -18pt;">solidaritatea </span><span style="text-align: justify; text-indent: -18pt;">dintre </span><span style="text-align: justify; text-indent: -18pt;">popoarele </span><span style="text-align: justify; text-indent: -18pt;">lor, respectând totodată istoria,
cultura și tradițiile acestora… </span></li></ul><p></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 110%; margin: 0cm -0.75pt 10.75pt 2.7pt; text-align: left; text-indent: 0cm;"><b><span style="text-align: justify; text-indent: -18pt;">Al
doilea în celebrul articol 2 :</span><span style="text-align: justify; text-indent: -18pt;"> </span></b></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 110%; margin: 0cm -0.75pt 10.75pt 2.7pt; text-align: left; text-indent: 0cm;"></p><ul style="text-align: left;"><li><span style="text-align: justify; text-indent: -18pt;">Uniunea
se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății,
democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea
drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin
minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre întro societate
caracterizată prin pluralism, nediscriminare, </span><b style="text-align: justify; text-indent: -18pt;">toleranță</b><span style="text-align: justify; text-indent: -18pt;">, justiție, solidaritate și egalitate între femei și
bărbați</span></li></ul><p></p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm 3pt 7.7pt 72pt; text-align: justify; text-indent: -18pt;"><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Şi, din nou, mintea mea de cercetător în ştiinţe exacte
simte nevoia de claritate: cum trebuie citit acest cuvânt, vag până la urmă,
„toleranţă”? Toleranţă faţă de ce anume? </p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: center;"><span style="font-size: medium;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Citind
preambulul avem un prim element de răspuns: „toleranţa” trebuie citită în cheia
moştenirii religioase a continentului nostru, şi anume a creştinismului şi
iudaismului.</b><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;">Şi în final o întrebare: oare care sunt valorile larg
îmbrăţişate de români, pentru a putea clădi pe ele obiective clare pe care să
le urmărim cu perseverenţă? Poate, în loc de discuţia despre Dragnea, Băsescu
sau mesianismul unor mişcări politice noi, promotoare a „omului nou”, ar trebui
să avem o deliberare pentru a ne fixa, în sfârşit, valorile. </p><p class="MsoNormal" style="margin: 0cm -0.75pt 7.7pt 3pt; text-align: justify;"><b><span style="font-size: large;">No, hai! </span></b><o:p></o:p></p>Daniel P. Funeriuhttp://www.blogger.com/profile/11870777563783868715noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-4424224804770364837.post-64378778825096475152021-10-20T02:51:00.002+03:002021-10-20T03:02:48.354+03:00Cartea și netu'<p><b>Revoluția adusă de imprimerie a găsit o lume occidentală avidă de cunoaștere care își consuma energia pentru a produce bogății materiale și spirituale</b>. Invenția imprimeriei a fost utilizată ca <b>o autostradă înspre cunoașterea mult râvnită</b> și, implicit, înspre bogăție. Lucru care s-a și întâmplat, secolul luminilor nu ar fi apărut fără imprimerie. Bogăția noastră de azi se datorează cărții.</p><p>Mutatis mutandis, 550 de ani mai târziu, o nouă revoluție -asemănătoare conceptual cu revoluția imprimeriei- ne-a adus internetul și platformele de socializare. Care au găsit <b>o lume occidentală avidă de divertisment, o lume care își consumă energia nu pentru a produce bogății materiale și spirituale, ci pentru a se simți bine, pentru a se distra.</b> Iată cum internetul a devenit o îmbietoare autostradă către... un zid. Sau, mai plastic, o autostradă în deșertul spiritual de azi, către o oază cu frumoase cadâne și alese mâncăruri și băuturi, care, de fapt, e un miraj. </p><p>Da, investiția în divertisment e foarte agreabilă la nivel individual, fiecare dintre noi ne simțim bine când consumăm divertisment. Societal însă, mergem direct în zid, pentru că nu alocăm suficientă energie transferului de cunoaștere și producerii de cunoaștere. Dacă nu mă credeți, căutați să vedeți câtă putere de calcul e folosită în industria porno versus puterea de calcul folosită în cercetare medicală. Altfel spus nu folosim cum trebuie instrumentul numit internet. La fel ca energia atomică: una e dacă faci din ea electricitate, așa cum a fost făcut cu imprimeria, alta dacă faci bombe nucleare, așa cum facem noi azi cu internetul. </p><p>De fapt aici e și sarcina cea mai importantă a politicienilor occidentali: cum să construiască în spațiul virtual autostrăzi către cunoaștere și cum să pună indicatoarele astfel încât omul occidental să o ia pe autostrada cunoașterii și nu doar pe cea a divertismentului. </p><p>Dar nu vă faceți nicio speranță: sunt prea proști să își dea seama de misiunea lor, pentru că și politica e, pentru ei, o formă de divertisment. Iar îndobitocirea accelerată din jur nu îmi arată nimic bun...</p><p>PS: vă invit să citiți „The False Prophecy of Hiperconnection, How to Survive the Networked Age” de Niall Ferguson. </p>Daniel P. Funeriuhttp://www.blogger.com/profile/11870777563783868715noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4424224804770364837.post-81806130333526665652021-08-23T17:00:00.006+03:002021-11-05T19:47:53.428+02:00Despre Viitor. Cu V mare<p>Citind textele lui bin Laden g<span lang="RO">ăsite de americani, textul lui Tony Blair și
observând și trăind, ca martor direct de 30 de ani, ce se întâmplă în lume, mi se pare destul de
probabil scenariul de mai jos. Pe care, dacă vă interesează să îl înțelegeți,
vă invit să îl citiți cu o hartă la îndemână. Vă mai invit să porniți de la
premisa că conceptul statelor-națiune, despre care cei din generația mea nici măcar
nu s-au gândit că ar putea fi schimbat vreodată, e o invenție nouă și aproximativ
funcțională doar în Europa și America de Sud (o prelungire a Europei). </span>Spun „aproximativ
funcțională” în Europa pentru că se vede cu ochiul liber tendința de tribalizare,
prin exacerbarea recentă a sentimentului apartenenței la vreo „minoritate” arbitrar
definită.</p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Mai luați în
considerare că în Africa, unde colonialismul a încercat să definească
state-națiune, echilibrele sunt foarte fragile, iar frontierele, desenate pe
hartă, mai puțin importante decât apartenența la un trib sau altul. Așadar:</span></p><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0px;"></p><ul style="text-align: left;"><li><span style="text-indent: -18pt;">în Asia
și Africa se coace o federalizare pe criterii religioase. Mi se pare inevitabil
ca din Afghanistan până în Maroc să se formeze un califat musulman. Nu îmi e
clar cum se vor împăca suniții cu șiiții, dar în direcția asta mergem. Nu am
niciun dubiu că Europa, de la Marea Neagră la Atlantic, va fi o anexă a acestui
califat. Turcia, dacă nu va putea prelua puterea în acest califat, va rămâne pe
margine și va fi pentru califat ceea ce Elveția e pentru Uniunea Europeană.<br /><br /></span></li><li>Statele
Unite și Canada vor deveni leagănul unei noi orânduiri, bazate pe wokism și belemism, care
va dăinui până ce resursele vor seca. Probabil vreo 50 de ani, cât a fost și
termenul de garanție al comunismului. Filmul Idiocracy e cea mai fidelă
reprezentare a ceea ce va fi acolo.<br /><br /></li><li>Țările
din America de Sud se vor prăbuși sub povara infracționalității interne și vor
fi, economic, subjugate de China. Vor fi un fel de sclavi moderni ai Chinei.<br /><br /></li><li>China
va domina Japonia, iar Asia de sud-est va fi un uriaș parc de distracții pentru
chinezi, o destinație de concedii și nimic mai mult.<br /><br /></li><li>Africa,
hmmm, greu de prezis, dar cred că partea din Africa ce nu va fi înglobată în
califat va fi economic încălecată de China și, politic, posibil să ajungă la o
formă de federalizare supervizată de chinezi. Nu m-ar mira dacă din acea parte
a lumii va veni o nouă dinamică politică, dominantă peste 100-200 de ani.</li></ul><p></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Lumea, așa cum o
cunoaștem noi acum în Europa, nu va mai exista. Copiii noștri vor asista
neputincioși la prăbușirea civilizației noastre, pentru că i-am format cu sârg la cea
mai în vogă meserie: <b>căutători ai propriei identități.</b> Vom avea mii de teze de doctorat despre multiplele identități și zero despre inginerie. Vor fi conduși de lideri
slabi, formați prin cafenele și săli de clasă aseptice, de sisteme educaționale
experte în „starea de bine”. Lor li se vor opune lideri formați în văgăunile din
munții Asiei, care au luptat cu arma în mână și cuțitul la brâu, iar întâlnirea lor va fi o reeditare a întâlnirii lui Arhimede cu soldații și... „Noli turbare
circulos meos!” pentru că noi și copiii noștri prețuim viața confortabilă mai
presus de orice. Cei care ni se opun nu dau doi bani pe ea. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">E ceva nou în ce
spun? Nu, nu e. E încă o buclă a oscilațiilor prin care specia umană își vede
de drumul ei. Individual, pentru fiecare dintre noi, va fi un dezastru. Frumoasa
noastră societate de azi (echitabilă, incluzivă, flower-power)... va fi doar o pagină de istorie care îi va
plictisi pe elevii de clasa a VII-a din anul 2352. Și care nu vor învăța în
niciuna din limbile Europei de azi. <o:p></o:p></span></p>Daniel P. Funeriuhttp://www.blogger.com/profile/11870777563783868715noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-4424224804770364837.post-62339771806596891032021-06-08T16:27:00.004+03:002023-07-20T12:34:05.036+03:00Educație și digitalizare<p>Ceea ce am spus despre educație și digitalizare la dezbaterea edupedu:</p><p>Înainte de toate
o scurtă remarcă despre această ”dezbatere”, cu atât mai mult cu cât avem trei
miniștri în funcție la această masă, doamna Deca și domnii Câmpeanu și Teleman:
mulțumesc de invitație, dezbaterea e binevenită, e menirea presei, dar vreau să
accentuez că România are nevoie de deliberări, care sunt în sarcina
autorităților, nu a presei, pentru că deliberarea aduce după sine decizii și
acțiuni, o dezbatere e o șezătoare, utilă poate, dar țara asta are nevoie de
decizii ferme și acțiuni.</p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Să trec la fond
și să răspund simplu cum ar fi arătat școala dacă reforma digitală ar fi început,
așa cum legea 1 o prevedea, în 2011: <b>nu știu, și dacă cineva spune că știe
cred că greșește.</b> <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Da, legea
prevedea din 2011 ca ministerul să facă o bibliotecă școlară virtuală, în care
să fie disponibile gratuit toate lecțiile, să fie formați profesorii și să fie
adus internet în toate școlile, da, toate astea ar fi crescut accesibilitatea
la învățătură, am fi fost mai pregătiți pentru pandemie. Nimic nu a fost făcut
de cei 16 miniștri care mi-au succedat, e însă inutil să facem psihoterapie de
grup în care aruncăm vina unii pe alții. Să câștigăm lupta cu viitorul în loc
să luptăm războaiele trecutului!<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Știu însă altceva,
ce mi se pare mult mai important: <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>indiferent
de mijloacele predării, cursuri la catedră sau online, <b>esența rezidă receptivitatea
societății, deci a copilului, la valorizarea învățării și capacitatea
sistemului de a livra învățătură</b>. Or, asta nu ține doar de mijloacele de
predare, oricât de moderne ar fi ele, ci ține de un întreg ecosistem al învățării,
spus simplu, ține de mentalitate, în care suportul de învățare e doar un mic
element. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">De aceea Legea
1, în esența sa, era despre schimbarea de mentalități,</span></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> care făceau din învățare o dinamică a societății,
nu un simplu serviciu public, ca furnizarea de apă, gaz și canalizare. Cei trei
piloni pe care Legea 1 reclădea educația ca o dinamică socială, erau: <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><span style="mso-list: Ignore;">1)<span style="font: 7pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Fundamentul
moral:</span></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> așezarea fiecăruia
acolo unde îi e locul pe scala valorică. Asta am reușit, prin eliminarea
fraudelor sistemice. Iată, au trecut 10 ani, de când facem un bacalaureat și
examene naționale corecte și am început o ofensivă antiplagiat. Putem să avem
cele mai performante lecții online, dacă în paralel avem o cultură a fraudei academice,
totul e degeaba, vom construi caractere strâmbe care degeaba știu teoreme și
integrale. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><span style="mso-list: Ignore;">2)<span style="font: 7pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Autoritate:</span></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> în absența autorității izvorâte din
excelență profesională și comportamentală, copiii vor perpetua o societate aplatizată,
unde respectarea regulii va fi luată la mișto.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraphCxSpLast" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><span style="mso-list: Ignore;">3)<span style="font: 7pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Exigență
dublată de formare profesională:</span></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> exigență pe toată verticala sistemului, exigența ministrului față de inspectori,
directori, profesori, exigență față de elevi și părinți, dar și exigența
societății față de cei chemați să clădească o educație de calitate. E limpede
că această exigență a societății față de educație nu există, oamenii ies în
stradă pentru legile justiției, dar nu ies în stradă pentru o lege a educației,
preferând soluții pe cont propriu. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">O să mă
întrebați ce au a face fundamentul moral al educației, autoritatea și exigența
cu discuția despre digitalizare.</span></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> Eu cred că fără aceste trei componente, digitalizarea e degeaba, la fel
cum degeaba ar fi manuale de calitate fără profesori de calitate. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Să nu ne înșelăm:
esența educației este despre spiritul și mintea copiilor, și apoi despre tehnicile
prin care transmitem informația.</span></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> Să ne focalizăm pe oameni, nu pe proceduri. Ferdinand zicea că ”nu
zidurile fac o școală, ci spiritul care domnește într-însa”, ei bine da, reperele
morale fac o educație, nu tableta pe care copilul vizionează o lecție. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Acum, că am stabilit
pilonii axiologici pe care trebuie să reclădim educația din țara noastră, dar
avem legea 1 temeinic distrusă și în loc avem vorbe goale, acum că avem și experiența
pandemiei, să vedem, concret, <b>ce e de făcut tehnic, </b>iar pentru asta nu
are rost să reinventăm roata, și, pentru a nu confunda esența cu periferia, să
ne uităm puțin în trecut și să observăm un lucru banal: <b>succesul a venit
atunci când statul a dus educația acolo unde erau oamenii și oamenii unde era
educația</b>: <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="mso-list: l1 level1 lfo2; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><span style="mso-list: Ignore;">1)<span style="font: 7pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Primele
eforturi de școlarizare au fost făcute de biserici. Înainte de 1500 educația,
adică, cititul, scrisul, socotitul, erau învățate acolo unde se strângeau
oamenii, la biserici. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="mso-list: l1 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><span style="mso-list: Ignore;">2)<span style="font: 7pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">La începutul
secolului XX, Spiru Haret a dus educația acolo unde erau majoritatea românilor,
la țară: a făcut din învățători „apostoli” ai educației în cadrul comunității pentru
că nu doar copiii trebuiau educați, ci întreg ruralul trebuia ridicat.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraphCxSpLast" style="mso-list: l1 level1 lfo2; text-indent: -18pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><span style="mso-list: Ignore;">3)<span style="font: 7pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Regimul
autoritar a adus, forțat, copiii la școală, și chiar dacă putem contesta mijloacele,
rezultate certe au existat. În plină explozie demografică statul a dus educația
primară în rural, dar a dus și elevii acolo unde erau școlile, prin internate și
cantine de exemplu. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Or, azi, unde
este elevul? Elevul este fizic, da, la școală, dar mintea lui este adesea în online.
Psihologii vorbesc despre anxietatea legată de lipsa conectării la net, astăzi
copiii își trăiesc o bună parte din viață în online și văd prezența fizică la
școală ca un mijloc prin care sunt privați de plăcerea de a fi pe rețelele de
socializare sau pe consolele de jocuri video. Nu degeaba printre părinți circulă
zicala că ”pentru o educație de calitate trebuie o școală bună, un profesor bun
și un smartphone confiscat”. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Niall Ferguson
demonstrează că profeția hiperconectivității e o falsă profeție: se credea că
disponibilitatea unor conținuturi de învățare online va crește nivelul copiilor,
or nu e așa. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Empiric cred
că e corect să spunem că rețelele de socializare au un totuși un merit, anume
de a fi strâns tinerii în același loc. </span></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Avem o situație nouă: copiii încep să nu mai fie
acolo unde este educația: chiar dacă fizic sunt în școli (de când cu pandemia,
nici nici în școli nu mai sunt), mental ei sunt pe jocuri video sau platforme
de socializare. Dacă e așa, atunci să livrăm educație acolo unde sunt copiii,
pentru că bănuiesc că sunteți de acord cu mine că din online nu îi mai scoatem.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Iată și prima
propunere: obligarea prin mijloace legale a rețelelor sociale de a livra
conținuturi educaționale parte a curriculumului național.</span></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> Celor care spun ”cum să reglementăm
online-ul”, le răspund: statul asigură aplicarea Constituției pe întreg teritoriul
național, a venit momentul să recunoaștem că spațiul virtual, unde oamenii sunt
prezenți mental, este și el teritoriu național, iar statul trebuie să păstreze
controlul asupra acestui teritoriu virtual. Doamnelor și domnilor demnitari:
aduceți educația acolo unde sunt copiii, pe rețelele sociale și recunoașteți
realitatea: copiii noștri sunt, mental, tot mai absenți din școli și tot mai
prezenți online.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Se mai trece cu
vederea un element esențial: degeaba ai conținuturi online de calitate, degeaba
ai profesori care știu să predea online dacă, atunci când au un computer sau smartphone
în mână, copiii fug pe tiktok. Efortul învățării e devalorizat, plăcerea ludică
e văzută ca un drept. Un șantier pe care trebuie lucrat foarte atent, și aici
nu am competențele tehnice pentru a da rețete, este să creștem motivarea copiilor
de a accesa conținuturi educaționale în locul celor cu mică valoare educațională?
De când lumea copiii au preferat să bată mingea în loc să-și facă temele (acum
să fie pe rețele de socializare), dar trebuie să recunoaștem că bătutul mingii
nu polua creierul atât cât are online-ul potențial de poluare. <b>Așadar o a
doua propunere concretă: să stabilim cum creștem motivația, „engagementul” copiilor
pentru a accesa online conținuturi educaționale.</b> <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">A treia
propunere</span></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">: pandemia a dus
la pierderi educaționale masive. Lupta este pentru a livra conținuturi
copiilor, și asta cu orice preț. Profesorii trebuie încurajați să ofere
meditații, de ce nu online, iar asta se poate face prin două moduri: 1) să
oferim vouchere pentru meditații celor mai săraci copii și 2) să avem un sistem
simplu de impozitare sau neimpozitare a meditațiilor, astfel încât meditațiile
să nu mai fie un tabu.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Un cuvânt în
final despre marea temă a echității și accesului la educație, inclusiv online, pentru
copiii săraci. Cred că un efect pervers al discuției despre echitate poate să
fie atingerea echității prin scăderea nivelului celor de sus, așa cum se
întâmplă de 40 de ani în Franța. Să ieșim din ipocrizia cuvintelor frumoase, și
să ne focalizăm pe ridicarea nivelului celor de jos, pentru că acolo e resursa
de dezvoltare a țării. <b>E preferabil un sistem cu discrepanțe mari, dar cu
nivel ridicat al celor de jos, decât un sistem cu discrepanțe mici, dar nivel
scăzut al tuturor.</b> <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">De asemenea, da,
accesul la online al celor săraci e esențial, nu e niciun dubiu aici, dar educație
cu burta goală nu se poate face, nici online, nici offline. De aceea, mai ales
în criză, chem să găsim mijloace în cadrul școlii să-i hrănim pe cei mai săraci
copii ai României. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Mergând dincolo
de nevoia individuală, și gândind civilizațional, suntem nevoiți să observăm că
trăim într-o lume tot mai polarizată, iar polarizarea lumii este nu doar o
sursă a progresului prin ambițiile personale pe care le generează, dar și o
sursă a conflictelor: adesea cei care sunt mai jos pe scara socio-economică vor
să ajungă sus fără să respecte regulile și să ia locul celor avuți prin forță.
În istoria recentă cea mai vizibilă polarizare este pe axa nord-sud: nordul
planetei, bogat grație cunoașterii și educației, sudul, în pofida bogățiilor
naurale, sărac, pentru că neorganizat și ignorant. Polarizarea a crescut odată
cu transferul de bunuri -materii prime- dinspre sud înspre nord și, uneori,
întoarcerea lor în sud sub forma unor bunuri cu înalt conținut tehnologic.
Sudul exportă metale rare și importă „iphone-uri”. Rezultatul acestei
polarizări se vede cu ochiul liber, în presiunea imigrațională pe care sudul
sărac și needucat o exercită asupra nordului. Aceasă polarizare nord-sud nu poate
duce decât la conflict, e plină istoria de civilizații înalte demolate de cei
care vor să le ia locul. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">E opinia mea că
unicul mod în care putem evita pe termen mediu creșterea gradului de
polarizare, deci unicul mod în care putem evita conflictul, este prin exportul
masiv de educație către zonele globului din care, tradițional, am important (și
uneori exploatat) materii prime.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>În
trecut asta nu era posibil, rezultatul fiind catastrofal pentru societățile
evoluate: căderea Imperiului Roman e exemplul clasic. Acum, grație
tehnologiilor informaționale, totul e la îndemână. Dacă suntem deștepți, noi,
românii, putem juca un rol important pe această viitoare piață a educației
online. Să nu o ratăm.</span><o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><o:p> </o:p></span></p>Daniel P. Funeriuhttp://www.blogger.com/profile/11870777563783868715noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4424224804770364837.post-88399912123016304302021-06-07T03:35:00.002+03:002021-06-07T03:44:20.476+03:00O nouă dimensiune a învățării: mutualizarea cunoașterii<p><b>Fără îndoială, cea mai mare resursă a omenirii, actualmente nemobilizată, este cunoașterea</b>. Saltul înspre noua revoluție tehnologică e condiționat de capacitatea noastră de a face cunoașterea disponibilă celor care nu o au. Iar o bună parte din cunoașterea disponibilă la nivel mondial doarme în mințile a milioane de oameni instruiți. V-ați întrebat vreodată câtă cunoaștere dispare din circuit odată cu pensionarea unui profesor? Câtă cunoaștere dispare odată cu moartea unui om instruit? Și cât, din această cunoaștere care dispare din circuitul educațional, ar fi utilă celor care nu o au? Cred că pentru prima dată în istorie omenirea poate face foarte mult din cunoașterea globală disponibilă celor care nu o au, pentru că avem instrumentele de comunicare moderne.</p><p>Să mă explic: tot așa cum tone de mâncare se strică în frigiderele oamenilor înstăriți, în loc să-i hrănească pe cei săraci, tot așa cum în pod sau garaj avem, fiecare dintre noi, vechituri neutilizate, dar care ar face fericiți alți oameni, fiecare dintre noi are în mintea sa o groază de cunoștințe care... dorm dar, care dacă ar putea fi transferate unora care nu le au, ar face lumea asta mult mai bună. Cunoștințele, contrar bunurilor, nu sunt perisabile. Ele pot să se rafineze odată cu noi descoperiri, mintea umană deschide zilnic noi porți ale cunoașterii, oamenii nu încetează să învețe odată cu părăsirea băncilor școlii, făcând din transferul de cunoaștere o inepuizabilă sursă de activitate și bunăstare. Soluții pentru transfer de cunoaștere există, la unele dintre ele lucrez de ceva vreme împreună cu profesori remarcabili și informaticieni geniali (de aceea am și deschis acum un an o firmă), viitorul ne va spune dacă o voi face și cu succes. Unica limitare este, de fapt, legată de dorința de a cunoaște.</p><p>Până recent transferul de cunoaștere, componenta preponderentă a educării oamenilor, era limitat din motive fizice: un profesor putea, fizic, să predea unui număr mic de elevi iar cărțile, adică depozitul de conținuturi, erau la distanță -în biblioteci și librării- și nu întotdeauna pe înțelesul celor care trebuiau educați. La fel, oarecum, ca bunurile: un anumit tip de haină se găsea doar în buticurile exclusiviste din marile orașe, un vin sau o brânză anume se găseau doar la micul producător din regiunea X a țării Y.</p><p><b>Problema disponibilității bunurilor a fost, însă, rezolvată înaintea problemei disponibilității cunoașterii.</b> Recent au apărut instrumente care au democratizat transferul de bunuri: <b>ebay</b>, al cărui prim obiect vândut era un laser-pointer stricat, permite oricui să vândă pe net cauciucurile de iarnă pe care nu le mai foloseșe sau jocurile copiilor crescuți mari. Azi, ebay valorează 44 de miliarde de dolari. A făcut, în fond, vreun lucru mare? Nu, a permis transferul de bunuri care, înainte, dormeau prin garaje. <b>Amazon</b> a dus lucrurile mai departe: a creat buticul global, în care oricine poate cumpăra orice de oriunde în câteva secunde. Și oricine poate să vândă orice produce în propriul garaj... Azi Amazon, care a început prin banala vânzare de cărți, valorează 1.62 de... trilioane de dolari. </p><p>Recent tehnologiile de comunicații au dus la o nouă piață: <b>economia bazată pe partaj</b> („sharing economy”). Ai un bun a cărui folosință ești dispus să o lași pe o perioadă scurtă, contra cost, altuia? Unii oameni deștepți au inventat <b>airbnb, uber</b> si alte platforme similare. O piață globală a monetizării caselor nefolosite, în primul caz, și a timpului disponibil (și a mașinii) în cel de-al doilea. </p><p>E convingerea mea că a sosit timpul „mutualizării cunoașterii”, a sosit timpul unei mari piețe globale (sau, existând barierele lingvistice, naționale) a cunoașterii, în care fiecărui om care dorește să obțină cunoaștere să i se poată găsi, instantaneu sau programat, un corespondent care deține cunoașterea respectivă și care să știe să o împărtășească (predea), eventual monetizând-o. <b>E momentul unui ”uber al învățării”, al unui ”airbnb al cunoașterii”, iar asta acoperind toate nevoile educaționale de la naștere și până la ultima suflare: de la nevoia imediată de meditații la recalificări profesionale, de la învățarea curriculumului obligatoriu la activități cotidiene. </b></p><p>Mergând dincolo de nevoia individuală, și gândind civilizațional, suntem nevoiți să observăm că polarizarea lumii este nu doar o sursă a progresului, pentru că generatoare de dorințe, ambiții și efort individual, dar și o sursă a conflictelor: adesea cei care sunt mai jos pe scara socio-economică vor să ajungă sus fără să respecte regulile și să ia locul celor avuți prin forță. În istoria recentă cea mai vizibilă polarizare este pe axa nord-sud: nordul planetei, bogat grație cunoașterii și educației, sudul, în pofida bogățiilor naurale, sărac, pentru că neorganizat și ignorant. Polarizarea a crescut odată cu transferul de bunuri -materii prime- dinspre sud înspre nord și, uneori, întoarcerea lor în sud sub forma unor bunuri cu înalt conținut tehnologic. Sudul exportă metale rare și importă „iphone-uri”. Rezultatul acestei polarizări se vede cu ochiul liber, în presiunea imigrațională pe care sudul sărac și needucat o exercită asupra nordului. Aceasă polarizare nord-sud nu poate duce decât la conflict, e plină istoria de civilizații înalte demolate de cei care vor să le ia locul. </p><p>E opinia mea că unicul mod în care putem evita pe termen mediu creșterea gradului de polarizare, deci unicul mod în care putem evita conflictul, este prin exportul masiv de educație către zonele globului din care, tradițional, am important (și uneori exploatat) materii prime. În trecut asta nu era posibil, rezultatul fiind catastrofal pentru societățile evoluate: căderea Imperiului Roman e exemplul clasic. Acum, grație tehnologiilor informaționale, totul e la îndemână. </p><p>Așa că... să uberizăm cunoașterea!</p><p><br /></p>Daniel P. Funeriuhttp://www.blogger.com/profile/11870777563783868715noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4424224804770364837.post-90846534027124948652021-02-28T19:27:00.007+02:002021-02-28T22:21:05.572+02:00 Follow the money: banii sindicatelor ca turnesol moral al guvernării PNL-USRPLUS<p></p><p style="background: white;"><span style="color: #757575; font-family: Arial, sans-serif; font-size: 11.5pt;">Ignor dacă amenințarea
premierului Cîțu - cu oprirea robinetului de bani care curg direct de la stat
la sindicate – e doar un mic șantaj de tipul </span><b style="color: #757575; font-family: Arial, sans-serif; font-size: 11.5pt;">”liniște băieți! Dacă nu, vă
iau banii”</b><span style="color: #757575; font-family: Arial, sans-serif; font-size: 11.5pt;"> sau chiar are de gând să o facă. Acum, când această problemă
reală a fost </span><span style="color: #757575; font-family: Arial, sans-serif; font-size: 11.5pt;">repusă </span><span style="color: #757575; font-family: Arial, sans-serif; font-size: 11.5pt;">pe tapet, premierul
nu mai are cale de întoarcere, ea devenind turnesolul moral al guvernării sale.
Într-adevăr, nu poți să tai bani de la educație, iar în acest timp o mână de
sindicaliști să continue să înoate în șampanie și să se îndoape cu caviar.
Fiind singurul om din România care a stopat acest abuz al sindicatelor asupra
statului, explic aici, pragmatic, situația: ce e de făcut și care sunt
consecințele.</span></p>
<p style="background: white; margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo2; text-indent: -18.0pt;"><!--[if !supportLists]--><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial;"><span style="mso-list: Ignore;">1)<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";"> </span></span></span></b><!--[endif]--><b><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO;">Până la data de 1 noiembrie 2011 sindicatele din educație
încasau 1% automat, adică direct din salariile tuturor profesorilor. Din
salariul brut, 1% era virat în contul sindicatului.</span></b><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO;"> Am primit numeroase semnale din partea unor <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">profesori</b> cărora, în pofida absenței
vreunei adeziuni la vreun sindicat, li se retrăgea în mod automat cotizația
sindicală. <o:p></o:p></span></p>
<p style="background: white; margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo2; text-indent: -18.0pt;"><!--[if !supportLists]--><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial;"><span style="mso-list: Ignore;">2)<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";"> </span></span></span></b><!--[endif]--><b><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO;">Am inițiat și semnat ordinul 4576 din 2011 prin care
cotizația de sindicat nu mai era colectată direct din salariu. </span></b><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO;">Prin efectele acestui ordin, profesorii primeau salariul
integral, urmând să decidă ei înșiși dacă plătesc sau nu cotizația către
sindicate. La o lună de la intrare în vigoare a ordinului, numărul celor care mai
cotizau la sindicate a scăzut la 7.9%, ceea ce înseamnă că mai bine de 9 din 10
profesori au renunțat la „seviciile“ sindicatului.<o:p></o:p></span></p>
<p style="background: white;"><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO;">S-au întâmplat atunci,
în spatele ușilor închise, patru lucruri:<o:p></o:p></span></p>
<p style="background: white; margin-left: 54.0pt; mso-list: l1 level1 lfo1; text-indent: -18.0pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial;"><span style="mso-list: Ignore;">a)<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO;">lideri
sindicali au venit la mine în birou și mi-au spus <b>”dacă ne dați banii înapoi
ieșim în stradă și spunem că sunteți Spiru Haret 2 și că Legea educației pe
care ați dat-o e genială”</b><o:p></o:p></span></p>
<p style="background: white; margin-left: 54.0pt; mso-list: l1 level1 lfo1; text-indent: -18.0pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial;"><span style="mso-list: Ignore;">b)<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO;">am refuzat
categoric și atunci am aflat și ați aflat din presă că sunt un analfabet, un
impostor fără bacalaureat... care s-a pus să distrugă învățământul românesc<o:p></o:p></span></p>
<p style="background: white; margin-left: 54.0pt; mso-list: l1 level1 lfo1; text-indent: -18.0pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial;"><span style="mso-list: Ignore;">c)<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO;">s-au făcut
presiuni politice în PD-L ca să fiu schimbat din funcție: întrebați-i pe Emil
Boc și pe Ioan Oltean dacă nu mă credeți<o:p></o:p></span></p>
<p style="background: white; margin-left: 54.0pt; mso-list: l1 level1 lfo1; text-indent: -18.0pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial;"><span style="mso-list: Ignore;">d)<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO;">au fost
inițiate acțiuni în instanță: civile și penale împotriva mea (toate pierdute de
sindicate). <o:p></o:p></span></p>
<p style="background: white; margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo2; text-indent: -18.0pt;"><!--[if !supportLists]--><b><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial;"><span style="mso-list: Ignore;">3)<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span></b><!--[endif]--><b><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO;">în data de
29 mai 2012, la numai 14 zile de la instalarea în funcția de ministru interimar
al educației, Liviu Marian Pop a semnat ordinul 4271/2012 prin care s-a revenit
la situația în care sindicatele încasează 1% direct din salariul brut al
cadrelor didactice.</span></b><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO;"> Ca secretar general al
unui sindicat, Liviu Marian Pop fusese până atunci cel mai acerb critic al meu.
Altfel spus, prima grijă a guvernului Ponta în 2012 a fost să dea banii înapoi
sindicatelor din educație direct din salariile profesorilor, punând ministru un
sindicalist care mă contestase violent. Iată dovada clară în virtutea căreia
semnalez cârdășia dintre sindicate și PSD. Azi, acei 1% încasați de sindicate reprezintă
aproximativ 20 de milioane de euro anual. A căror destinație nu este niciodată
verificată de nicio autoritate. <b><o:p></o:p></b></span></p>
<p style="background: white; margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo2; text-indent: -18.0pt;"><!--[if !supportLists]--><b><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial;"><span style="mso-list: Ignore;">4)<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span></b><!--[endif]--><b><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO;">În 11
ianuarie 2016 este adăugat art. 24 la Legea 62/2011 prin care angajatorul este
obligat să rețină cotizația direct de pe statele lunare de plată, la cererea
sindicatului.</span></b><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO;"> Este, de ochii lumii, introdusă în articol
sintagma ”cu acordul membrilor”, mizându-se pe faptul că puțini îndrăznesc să
se opună. Și cum s-ar opune când știu că, fiind prezent în comisia de evaluare
a profesorilor, sindicatul are la îndemână un asemena mijloc de presiune de
care, la un moment dat, poate depinde cariera lor lui profesională? Printre
inițiatorii acestei legi (în dezbatere parlamentară din 2013) găsim nume sonore
ale PSD, dar și ale PNL-ului de ieri și de azi: Ana Birchall, Liviu Marian Pop,
Nelu Tătaru, Ben-Oni Ardelean, Victor Ciorbea.<b><o:p></o:p></b></span></p>
<p style="background: white; margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo2; text-indent: -18.0pt;"><!--[if !supportLists]--><b><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial;"><span style="mso-list: Ignore;">5)<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span></b><!--[endif]--><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO;">Un alt
articol interesant al aceleiași legi (26, alin 1) spune ”Controlul activității
financiare proprii a organizațiilor sindicale se realizează prin comisia de
cenzori, care funcționează potrivit statutului și legislației în vigoare.”. <b>Altfel
spus, sindicatul se controlează pe sine din punct de vedere financiar, după ce
statul, ca angajator, îi virează lunar 1% din salariile angajaților...<o:p></o:p></b></span></p>
<p style="background: white; margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo2; text-indent: -18.0pt;"><!--[if !supportLists]--><b><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial;"><span style="mso-list: Ignore;">6)<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span></b><!--[endif]--><b><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO;">În educație,
liderii sindicali sunt degrevați de ore (vreo 170 de norme, adică echivalentul normelor
din 17 școli cu 10 profesori fiecare) dar primesc salariul ca și cum ar fi la
catedră (Art. 263. alin. 10 din Legea 1/2011, introdus în 2013). </span></b><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO;">Intuiesc că situația e similară în alte domenii. <b><o:p></o:p></b></span></p>
<p style="background: white; margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo2; text-indent: -18.0pt;"><!--[if !supportLists]--><b><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial;"><span style="mso-list: Ignore;">7)<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span></b><!--[endif]--><b><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO;">Am afirmat
recent că sindicatele sunt structuri cvasi-mafiote, </span></b><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO;">ocazie cu care un sindicat din Iași m-a dat în judecată.
În fața argumentelor mele –printre care și cererea formulată instanței de a ne
pune la dispoziție lista patrimoniului sindical și veniturile liderilor
sindicali– sindicatul a renunțat la cauză. Am aflat totuși că acel sindicat
județean din educație avea cel puțin o agenție de voiaj, o instituție nebancară
de credit (CAR) și un hotel. Nu îndrăznesc să mă gândesc ce patrimoniu
gestionează liderii marilor confederații sindicale naționale și ce venituri au.
Cred că am fi cu toții șocați dacă aceste date ar fi publice, căci pensiile
speciale ni s-ar părea, probabil, ridicole.<b><o:p></o:p></b></span></p>
<p style="background: white;"><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO;">Iată cum, cu legea în
mână, liderii sindicali din România gestionează fără niciun control un
patrimoniu imens, încasează salarii galactice, fiind sistematic protejați de
legi date în perioada guvernelor PSD care „plâng“ de mila sărmanilor, pe care,
de altfel, îi jefuiesc sistematic. Ne mai mirăm atunci că aceste ”sindicate” se
constitie într-o o armă de luptă împotriva guvernelor non-PSD?<o:p></o:p></span></p>
<p style="background: white;"><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO;">Acest mod de
”parazitare” a muncii colegilor nu este ilegal, ci doar dăunător, tot așa cum
parazitarea omului de către tenie nu este ilegală, ci dăunătoare. Nu, majoritatea
sindicatelor din România nu desfășoară activități ilegale, ci activități dăunătoare
interesului public, activități protejate de legi date de majoritățile politice
pe care le servesc. Teoretic sindicatele ar trebui să fie un pilon al democrației.
Din păcate majoritatea sindicatelor au fost pervertite de lideri veroși care au
un singur interes: buzunarul propriu.<o:p></o:p></span></p>
<p style="background: white;"><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO;">Pentru a îndrepta
această situație premierul Cîțu și liderii politici ai coaliției de guvernare
au de făcut patru lucruri simple:<o:p></o:p></span></p>
<p style="background: white; margin-left: 36.0pt; mso-list: l2 level1 lfo3; text-indent: -18.0pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial;"><span style="mso-list: Ignore;">1)<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO;">Abrogarea
(prin lege, nu OUG!) a Art. 24, alin 1 din Legea 62/2011<o:p></o:p></span></p>
<p style="background: white; margin-left: 36.0pt; mso-list: l2 level1 lfo3; text-indent: -18.0pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial;"><span style="mso-list: Ignore;">2)<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO;">Modificarea
Art. 26 din Legea 62/2011, astfel încât să existe un control extern asupra
activității financiare a sindicatelor<o:p></o:p></span></p>
<p style="background: white; margin-left: 36.0pt; mso-list: l2 level1 lfo3; text-indent: -18.0pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial;"><span style="mso-list: Ignore;">3)<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO;">Listarea
patrimoniului tuturor sindicatelor din România<o:p></o:p></span></p>
<p style="background: white; margin-left: 36.0pt; mso-list: l2 level1 lfo3; text-indent: -18.0pt;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Arial;"><span style="mso-list: Ignore;">4)<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO;">Obligația
liderilor sindicali de a depune declarația de avere<o:p></o:p></span></p>
<p style="background: white;"><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO;">Cine vor fi politicienii
care vor depune o asemenea lege simplă? Întreb, pentru că sirenele păcii cu
aceste organizații care își spun ”sindicat”, dar în realitate sunt sinecuri
pentru o mână de lideri, vor cânta melodios la urechile premierului și ale
celorlalți lideri ai coaliției. <b>Adevărata voință de deparazitare a vieții
publice se va vedea, stimate domnule premier și stimați domni ai coaliției, în
actele voastre, nu în declarații. Turnesolul moral al guvernării dumneavoastră
se va vedea în capacitatea de a tăia beneficiile injuste ale celor puțini, dar
puternici, nu în elanul de a lua de la cei mulți și slabi! Nu puteți revendica o
orientare ideologică de dreapta când, corect, tăiați banii studenților pentru
călătorii ilimitate cu trenul, iar când vine vremea măsurilor corecte față de
liderii veroși ai sindicatelor să vi se înmoaie penița stiloului cu care trebuie
să semnați. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></b></span></p>
<p style="background: white;"><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO;">Am făcut-o, în 2011,
printr-o simplă semnătură și nu a murit nimeni din asta. E adevărat: toți liderii
sindicatelor din educație au plecat în mandatul meu. Da, a duce lupta cea
dreaptă e greu: te înjură toți mafioții, te atacă toți profitorii. Dar are un
avantaj: oricât te-ar murdări ei în ochii publicului, ești curat când te uiți
în oglindă. Și, peste ani, când zgomotul vieții publice se va fi încheiat, iar
lumea nu-și mai aduce aminte de numele tău, tot în oglindă te privești și,
inevitabil, te întrebi: ”am făcut ceea ce trebuia când am condus țara mea?”.
Dați-vă și dumneavoastră, stimate domn premier, șansa să vă răspundeți cu un
ferm ”DA”! Vă asigur că sentimentul e foarte plăcut. <o:p></o:p></span></p>
<p style="background: white;"><span lang="RO" style="color: #757575; font-family: "Arial",sans-serif; font-size: 11.5pt; mso-ansi-language: RO;">PS: când am fost
învestit în funcție toată presa a vuit despre ”arogantul care are două
Jaguaruri” în condițiile în care toți banii mei fuseseră câștigați în afara României.
Nimeni din presă nu-i întreba pe liderii sindicali care plecau de la demonstrații
anti-guvern în Porsche de unde au bani pentru asemenea mașini, când toată viața
lor făcuseră doar sindicalism.</span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><o:p> </o:p></span></p><br /><p></p>Daniel P. Funeriuhttp://www.blogger.com/profile/11870777563783868715noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4424224804770364837.post-21377096938238148042021-02-24T14:31:00.001+02:002021-02-24T14:31:33.091+02:00 Mărțișoare, flori și icoane<p><span style="background-color: white; font-family: inherit;">Ș</span><span style="background-color: white; color: #050505; font-family: inherit; font-size: 15px; white-space: pre-wrap;">coala nu este terenul de joacă a celor uniți sub sloganul ”radicali descreierați uniți-vă”! </span></p><div class="kvgmc6g5 cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q" style="background-color: white; color: #050505; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 15px; margin: 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><div dir="auto" style="font-family: inherit;">Poporul ăsta, așa cum e el, are niște obiceiuri și tradiții. Acestea îl diferențiază de alte popoare, ceea ce nu e nici rău, nici bine: e un fapt. </div><div dir="auto" style="font-family: inherit;">Există, din ce în ce mai deranjantă, tendința unei ”aplatizări culturale” diktate din birourile unor imberbi conțopiști mediocri, în numele a tot felul de concepte de carton: </div><div dir="auto" style="font-family: inherit;">”în țara X care are un PIB pe cap de locuitor de 3 ori mai mare ca noi nu se duc flori profesoarelor de 8 martie și nu sunt autorizate icoanele în clasă. De aia la ei nu există corupție”. </div><div dir="auto" style="font-family: inherit;">Fraierii, cu zero experiență a vieții, înghit balivernele astea pe nemestecate și, radical, ne spun că a oferi o floare e corupție, a avea o icoană în clasă e „de ev mediu” și „îndoctrinare religioasă”, or astea nu sunt nici una nici alta!</div><div dir="auto" style="font-family: inherit;">Trebuie să ai o minte bolnavă să îți imaginezi că a primi o floare în fața întregii clase duce din partea unui profesor la un favoritism, trebuie să îi desconsideri într-un mare fel pe profesori pentru a-ți imagina că un mărțișor, adesea făcut cu mânuțele lor de elevi, îți dă 2 puncte în plus la lucrarea de control! Da, poate să fie stânjenitor ca fiica șefului de post să ducă un mare buchet învățătoarei iar un copil mai amărât să nu poată să îi ofere nici un buchet de ghiocei, dar aceste lucruri învățătoarea poate foarte bine să le transforme în ceva pozitiv, așa cum făcea învățătoarea mea, Schoereg Rozalia, o a doua mamă pentru mine și colegii mei, când sesiza asemenea situații. </div><div dir="auto" style="font-family: inherit;">Referitor la icoane -și vă spune asta un om puțin dus la biserică- relaxați-vă: </div><div dir="auto" style="font-family: inherit;">creștinismul este la originea civilizației noastre, care s-a dezvoltat într-atât, din punct de vedere cultural, științific și social, încât acum civilizația noastră înglobează și transcende esența sa creștină. Icoanele, așadar, trebuie văzute ca un simbol al culturii noastre, ca o expresie vizibilă a rădăcinilor noastre, nicidecum ca un obiect ritualic al unui cult anume. </div><div dir="auto" style="font-family: inherit;">În concluzie:</div></div><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q" style="background-color: white; color: #050505; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 15px; margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><div dir="auto" style="font-family: inherit;"><ol style="text-align: left;"><li>oferiți fără probleme mărțișoare (care sunt în patrimoniul imaterial al UNESCO) și flori. Faceți acest lucru cu delicatețe față de colegii care, poate, nu pot oferi ceva asemănător.
</li><li>Nu e nicio problemă în a avea icoane în școli sau săli de clasă, priviți-le ca pe un simbol cultural al națiunii noastre, nu ca pe un obiect ritualic.
</li><li>E foarte bună punerea la punct făcută de ministru referitor la punctul 1.
</li><li>Luați aminte la ceea ce a spus Vaclav Havel: „În definitiv, faptul că mă simt european nu înseamnă că încetez a fi ceh. Din contră, ca ceh sunt și european. o spun, oarecum poetic, că Europa e patria patriilor noastre”. Altfel spus, apartenența la Uniunea Europeană adaugă la faptul că suntem români, nu substituie și nu vrea să substituie „românismul” nostru. De care putem să fim mândri și pe care avem datoria, zilnic, să îl ameliorăm!</li></ol></div></div><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q" style="background-color: white; color: #050505; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 15px; margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><div dir="auto" style="font-family: inherit;">Nu uitați, Uniunea Sovietică e cea care a vrut aplatizare culturală, ștergerea diferențelor culturale între republicile sale, nu Uniunea Europeană!</div><div dir="auto" style="font-family: inherit;">Ea, Uniunea Europeană, vrea ca fiecare să ne întărim tradițiile și niciun funcționăraș militant de la Bruxelles sau de aiurea nu poate să schimbe această esență a Uniunii Europene. Oricât s-ar da cu fundulețul de pământ și oricât ar vântura, fals, pretinse „valori europene” pe care, fals, le invocă în promovarea idioțeniilor din capul lui/ei.</div></div>Daniel P. Funeriuhttp://www.blogger.com/profile/11870777563783868715noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4424224804770364837.post-86685903290385432742021-02-09T01:01:00.005+02:002021-02-09T15:06:09.224+02:00Zece ani pierduți pentru educație<p>Astăzi se împlinesc
10 ani de la intrarea în vigoare a Legii educației 1/2011. Pentru adoptarea ei au fost făcute cele mai
complexe deliberări din câte cunosc (începute cu raportul Comisiei Miclea<a href="#_ftn1" name="_ftnref1" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Calibri",sans-serif" lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[1]</span></span></span></a>
din 2007 și finalizate cu trecerea legii în variantă foarte apropiată de cea
finală prin Camera Deputaților). Majoritatea conceptelor legii izvorăsc din
rapoartele Comisiei Miclea (Mircea Miclea a avut contribuția principală) și au
fost completate de mine, de Lazăr Vlăsceanu și de Răzvan Florian, precum și de alți participanți în
deliberările publice.<a href="https://www.dropbox.com/s/elrhmritfk0usu1/Modernizarea%20educatiei%202007-2012.pdf?dl=0"> Aici</a> găsiți întreg demersul.</p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Voi descrie,
sintetic, ce au pierdut românii prin demolarea acestei legi<a href="#_ftn2" name="_ftnref2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Calibri",sans-serif" lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[2]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>
de către PSD (guvernul Ponta și miniștrii lui), într-un format simplu : ce
ar fi fost azi dacă legea ar fi fost aplicată la literă.</span></p><p class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18pt;"></p><ol style="text-align: left;"><li><b style="text-indent: -18pt;"><span lang="RO">Am
fi avut directori de școli de calitate, câștigători ai unor concursuri în care
factorul politic ar fi avut influență zero.</span></b><span lang="RO" style="text-indent: -18pt;"> Directorii ar fi fost selecționați din sânul unui
corp de elită, făcut în urma unor formări profesionale de top și selecții
adevărate. Legea a fost modificată pentru a da putere totală politicului în
selecția directorilor.<br /><br /></span></li><li><b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Am
fi rezolvat problema programei și examenelor, corelându-le. Degeaba predăm materii
diverse dacă examenele de a VIII-a și bacalaureatul se dau din 2-3 materii </span></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">: copiii învață materiile de examen, nu cele
predate. Legea prevedea introducerea graduală a predării transdisciplinare și a
unei evaluări pe măsură, astfel încât copiii să fie încurajați să învețe la
toate materiile. Legea a fost modificată astfel încât azi se predă și se evaluează
la fel ca acum 10 ani. Rezultatele elevilor ar fi fost mult mai bune, pentru că
lipsurile lor ar fi fost depistate devreme în cadrul evaluărilor de la clasa a
II-a, a IV-a și a VI-a. Nimeni nu s-a ocupat serios de această temă.<br /><br /><o:p></o:p></span></li><li><b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Am
fi avut profesori de calitate</span></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">. Cel puțin o treime dintre profesori ar fi fost, azi, perfect formați
profesional, bine selectați și, mai ales, corect răsplătiți. Legea introducea
masterul didactic și formare profesională prin practică alături de cei mai buni
profesori din sistem. Selecția ar fi fost făcută la nivel național, printr-un
examen serios la finalul formării profesionale, iar angajarea la școală.<br /><br /><o:p></o:p></span></li><li><b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Am
fi avut finanțare diferențiată a școlilor în funcție de performanța lor.</span></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> Ar fi fost răsplătite atât școlile care
au olimpici, cât și cele care reușesc să aducă înspre școală copii săraci din
comunități sărace și slab educate. Această prevedere nu s-a aplicat niciodată.<br /><br /></span></li><li><b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Am
fi fost perfect pregătiți pentru pandemie:</span></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> legea prevede încă de acum 10 ani înființarea unei
biblioteci școlare virtuale care să conțină toate resursele necesare, inclusiv formarea
profesorilor pentru predare digitală, precum și proiecte finanțate din bani
europeni pentru a adduce internetul în școli. După ce am plecat din minister, în 9 februarie 2012, nu s-a făcut nimic.<br /><br /><o:p></o:p></span></li><li><b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Am
fi avut un abandon școlar mult mai mic și mai mulți elevi din fiecare generație
în liceele ”bune” :</span></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> clasa
a IX-a ar fi fost la școala generală, astfel educația de bază, de 10 clase, până
la vârsta de 16 ani s-ar fi desfășurat aproape de casă, cu reducerea abandonului
școlar ca o consecință. Este cunoscut că cea mai mare hemoragie a părăsirii
școlii se face între clasa a VIII-a și a IX-a. <br /><br /><o:p></o:p></span></li><li><b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Activitățile
extrașcolare ar fi fost superb organizate:</span></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> legea prevedea înființarea muzeelor interactive
ale științei în jurul cărora s-ar fi structurat întreaga rețea de activități
extrașcolare, de la cele artistice la cele de învățare remedială sau pentru
performanță. În loc de lucruri cu sens, utile copiilor, cei pe care i-ați votat
au risipit banii europeni pe baliverne. Miliarde de euro pe baliverne, nu pe
educație.<br /><br /><o:p></o:p></span></li><li><b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Am
fi avut un învățământ profesional de calitate.</span></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> Am început, conform legii, învățământul
profesional pe model dual german în 2012, cu deschiderea școlii Kronstadt din
Brașov. După... au moșmondit legea și măsurile până s-a dus aproape totul de
râpă.<br /><br /><o:p></o:p></span></li><li><b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Am
fi avut universități curate și performante:</span></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> școlile doctorale proaste ar fi fost închise,
plagiatorii dați afară din universități, locurile ar fi fost finanțate la ceea
ce e relevant pentru societate, iar universitățile ar fi fost finanțate în
funcție de performanța lor. După clasificarea făcută de mine în 2011 nimeni nu
a mai făcut nimic, dar toți au vorbit despre cum o vor face. Iar acum, în loc ca
universitățile să fie finanțate în funcție de performanță, sunt încă finanțate
din pixul politic al ministrului.<br /><br /><o:p></o:p></span></li><li><b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Doctoratele
ar fi fost ”pe bune”:</span></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> ar
fi primit finanțare doar pe bază de competiție cele mai bune proiecte din cele
mai bune grupuri de cercetare, prezentate de cei mai brilianți tineri. Evident,
odată cu plecarea mea din minister, legea a fost schimbată, organizarea
doctoratelor compromisă.<o:p></o:p></span></li></ol><!--[if !supportLists]--><p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left: 18pt;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Sigur, sunt mult<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>mai multe lucruri
care pot fi spuse, mă opresc la 10. Dacă vă gândiți bine, aproape de fiecare
dată când apare vreo problemă cu educația copilului dumneavoastră soluția e una
din cele 10 măsuri de mai sus, impecabil gândite în Legea 1/2011.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left: 18pt;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">În loc de concluzie trebuie să constatăm că realitatea sumbră de azi e
rezultatul votului de ieri: când votezi deștepți, ai parte de lucruri deștepte.
Când votezi proști mafioți, ai parte de prostie și hoție, când votezi
mesianici, ai parte de vise frumos ambalate, dar și de o trezire cam neplăcută.
<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left: 18pt;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Din păcate nu cred că în curând vom mai avea șansa unei atât de bune articulări
legislative în educație. Tot din păcate, și dacă am avea și ne-am ține serios
de treabă, rezultatele se vor vedea abia peste 10 ani. Pe care nu i-am fi
pierdut dacă am fi știut să profităm de nesperata șansă a Legii 1/2011 care,
chiar dacă a ajuns să fie demolată, are meritul de a fi arătat că se poate legifera
o adevărată modernizare. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left: 18pt;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Mult noroc, că aveți nevoie!<o:p></o:p></span></p>
<div style="mso-element: footnote-list;"><!--[if !supportFootnotes]--><br clear="all" />
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<!--[endif]-->
<div id="ftn1" style="mso-element: footnote;">
<p class="MsoFootnoteText"><a href="#_ftnref1" name="_ftn1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Calibri",sans-serif" style="font-size: 10pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[1]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> <b>Mircea
Miclea</b> profesor, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca şi formată din <b>Daniel
David</b> – vicepreşedinte, vicepreşedinte al Consiliului Ştiinţific,
Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, <b>Daniel Funeriu</b> – vicepreşedinte,
cercetător, Universitatea Tehnică din Műnchen, Germania, <b>Răzvan Valentin
Florian</b> – secretar, director executiv Asociaţia „Ad Astra”, <b>Dragoş
Ciuparu</b>, profesor, Universitatea de Petrol şi Gaze „Ploieşti”, <b>Mihai
Ionac</b>, profesor, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş”,
Timişoara, <b>Tudor Luchian</b>, conferenţiar, Universitatea “Alexandru Ioan
Cuza”, Iaşi, <b>Dorel Banabic</b>, profesor, Universitatea Tehnică din
Cluj-Napoca, <b>Romiţă Iucu</b>, prorector, Universitatea Bucureşti, <b>Petre
T. Frangopol</b>, consilier, Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din
Învăţământul Superior, <b>Lazăr Vlăsceanu</b>, profesor, Universitatea
Bucureşti, <b>Cezar Bârzea</b>, profesor, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei.</p>
</div>
<div id="ftn2" style="mso-element: footnote;">
<p class="MsoFootnoteText"><a href="#_ftnref2" name="_ftn2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Calibri",sans-serif" style="font-size: 10pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[2]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO">https://www.dropbox.com/s/elrhmritfk0usu1/Modernizarea%20educatiei%202007-2012.pdf?dl=0<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
</div>Daniel P. Funeriuhttp://www.blogger.com/profile/11870777563783868715noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4424224804770364837.post-53123840829743417252021-01-14T04:57:00.003+02:002021-01-14T05:18:09.402+02:00Cu stiletto pe pârtia de ski sau cum mint politicienii că... depolitizează educația<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">Politicienii, noi și vechi, vor să… depolitizeze educația
cu</span><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"> <span lang="RO">grația
unei doamne care, </span></span><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">după șampania de anul nou, o ia pe pârtia de ski încălțată cu stiletto...
Există totuși speranță, președintele Iohannis promițând recent organizarea
concursurilor ”ca la carte”. Să vedem însă despre ce ”carte” e vorba. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">Chiar dacă lucrurile sunt foarte simple, niciun
politician nu le explică, în schimb toți își fac PR pe seama acestei chestiuni
fundamentale. Nu le explică pentru că, în opacitatea cețoasă, pot fi făcute
orice mișculații, pe care ei, politicienii, știu să le ambaleze în fraze
meșteșugite din care nu pot să lipsească “depolitizare”, <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>“bun profesionist”, “concurs corect”,
“menegiment profesionist” și alte baliverne. Așadar, fiat lux!<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">Singura nevoie a
societății pe care politicienii trebuie să o satisfacă e să avem directori buni.
Directori cu știință de carte și pedagogie, gospodari, cu autoritate în fața
corpului profesoral, părinților, elevilor, primarului, inspectorului școlar
general și a comunității.</span></b><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"> <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">Restul e
periferic:</span></b><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"> vârsta, sexul, etnia, apartenența politică nu trebuie să intereseze și
nici nu e legal să intereseze pe cineva. E de o ipocrizie grețoasă să ceri
directori </span><span style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">care s</span><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">ă nu fie membri ai
vreunui partid politic: apartenența politică e un drept garantat prin
Constituție și nu poate fi luat directorilor decât tot prin Constituție. <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Nu apartenența
la un partid e problema, ci condiționarea accesului la funcție de apartenența
la un partid.</i></b> Dar pe cine mai interesează logica astăzi? <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">Rețineți așadar: singurele elemente care trebuie să fie
corect legiferate sunt:</span></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"></p><ul><li><b style="text-indent: -0.25in;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">a) calitatea omului și</span></b></li><li><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">b) absența mijloacelor de
a condiționa accesul </span></b><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">în funcția de director de apartenența politică<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"> </b><o:p></o:p></span></li></ul><p></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">A:</span></b><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Ce am făcut eu pentru a mă asigura că, indiferent de ceea ce
se înâmplă la nivel local în cele vreo 8000 de concursuri (proces greu de
controlat de vreun organism central), directorii vor fi de calitate? <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">Simplu:</span></b></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"></p><ul><li><b style="text-indent: -0.25in;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">prin legea 1/2011 am
condiționat înscrierea la concursul de director de “membership” în “corpul naţional de experţi în management
educaţional” (art. 256, Legea 1/2011, idee preluată din raportul comisiei
Miclea).</span></b></li><li><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">Ulterior, prin ordin al ministrului dat în baza Legii 1 (OMECTS
nr. 5549/6.10.2011) am dispus ca cei care îndeplinesc criterii de calitate relevante
să fie incluși în corpul experților, să beneficieze de formări relevante din
fonduri europene (pusesem deoparte vreo 10 milioane de euro pentru asta) pentru
ca mai apoi să aibă calitatea necesară pentru a coduce o școală.</span></li></ul><p></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">Subliniez că, oricât
ai fi de intransigent și de informat, e imposibil de controlat de către
minister modul de desfășurare al celor 8000 de concursuri: nu poți să urmărești
dacă pila preotului din satul X e mai capabilă ca pila șefului de post, ai în
schimb datoria să te asiguri că toți candidații, indiferent de sistemul PCR
(pile, relații, cunoștințe) căruia îi aparțin, sunt de calitate.<o:p></o:p></span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">Cum a fost,
ulterior, deturnată această măsură?</span></b><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"> <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">Destul de simplu, fără modificarea legii: guvernul
plagiatorului Ponta, prin ordinul OMECTS 4838/2012, semnat Andronescu, a
denaturat toate criteriile de calitate stabilite de mine, perimțând și nulităților
accesul în “corpul experților” în care, de-acum, erau prezenți și oameni
capabili și oameni slab pregătiți.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">B:</span></b><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Ce am făcut pentru a
mă asigura că accesul la funcție nu e condiționat de apartenența politică?<o:p></o:p></b></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">Simplu
conceptual:</span></b></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"></p><ul><li><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; text-indent: -0.25in;">am evitat ca politicul să impună directorul de sus în jos,
pe verticala de putere ministru-inspector școlar general, legiferând
organizarea concursului pentru director de jos în sus, de către consiliul de
administrație al școlii, din care fac parte profesori (6 din 13 membri),
reprezentanții părinților (3 din 13 membri), și ai primăriei (1 din 13 numit de
primar și 3 din 13 numiți de Consiliul Local). E limpede că într-o asemenea
compoziție în care toți cei interesați sunt reprezentați, e aproape imposibil
de impus un director pe criterii politice. E vorba de (art. 257 și 258 din
Legea 1/2011, inspirat de raportul comisiei Miclea).</span></li><li><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; text-indent: -0.25in;">În plus, fapt esențial, am prevăzut că în caz de
vacantare a postului, devine director o persoană numită de consiliul de
administrație, adică din nou de jos în sus, mult mai greu de influențat pe
criterii politice.</span></li></ul><p></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">De ce anume e importantă această ultimă prevedere? Pentru
că una din șmecheriile des utilizate pentru a avea directori cu cheie politică
în spate constă în a aștepta ca mandatul directorului (obținut prin concurs,
sub un guvern de culoare politică diferită) să expire, și numirea ”temporară”,
dar care în realitate dura cât dura și sprijinul politic al respectivului, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">de sus în jos, de către inspectorat, adică,
în practică, de filiala locală a unui partid. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></b></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">Cum au fost deturnate
aceste prevederi legale? </span></b><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">Simplu:</span></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"></p><ul><li><span style="font-size: 12pt; text-indent: -0.25in;">Prin OUG 49/2014 (semnată de Ponta/Pricopie în 2014) și
ulterior confirmat de OUG 96/2016 (Cioloș/Dumitru) au schimbat legea în sensul
organizării concursului de către inspectorat. E, practic, echivalent cu
organizarea concursului de filiala locală a partidului de guvernământ, deci
politizare garantată.</span></li><li>Prin același OUG 49/2014, semnat de Ponta și Pricopie, au
transferat numirea directorilor intermari de către inspectorat, în realitate de
filiala locală a partidului de guvernământ. De menționat că OUG 96/2016 care
putea să corecteze aceste lucruri nu a făcut-o.</li></ul><p></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">Câteva concluzii:</span></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"></p><ul><li><span style="font-size: 12pt; text-indent: -0.25in;">Soluția corectă azi este o revenire la varianta originară
a Legii 1/2011 pentru că dacă se organizează concursuri de directori conform
legii actuale, condiționarea accesului la funcția de director de apartenența
politică e ga-ran-ta-tă.</span></li><li>Așa cum am arătat mai sus Legea 1/2011 prevedea cu
precizie cea mai bună soluție pentru a ne asigura că cei care participă la
concurs sunt de calitate și că este imposibilă condiționarea accesului la
funcția de director de apartenența politică. Conform Legii 1/2011 se asigură
reprezentarea în comisia de concurs a celor interesați de bunul mers al școlii:
profesori, părinți, primărie.</li><li>Responsabili de modificările prin OUG ale Legii 1/2011
sunt binomurile Ponta/Pricopie și Cioloș/Dumitru, aceștia din urmă aducând
modificări minore răului făcut de OUG semnat Ponta/Pricopie. Consider că OUG 96/2016
(Cioloș/Dumitru) a ratat șansa de a repara ceea ce stricase Ponta.</li><li>Îi îndemn pe habarniști, așa cum se dovedește a fi când vorbește despre educație domnul vicepremier Barna, să se abțină de la comentarii publice și de
la reinventarea apei calde și să pună mâna să citească legislațiem că nu e
greu. Aceste lucruri spuse de vicepremier, nu de un wanabe de opoziție, introduc confuzie.</li></ul><p></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">În rezumat:</span></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"></p><ul><li><span lang="RO" style="font-family: Symbol; font-size: 12pt; line-height: 107%; text-indent: -0.25in;"><span style="font-family: "Times New Roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; line-height: normal;"> </span></span><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; text-indent: -0.25in;">Legea 1/2011 pe care am lăsat-o în urmă, împreună cu ordinele
de aplicare, garanta accesul la concurs al oamenilor de calitate, indiferent de
simpatia lor politică, prin selecția și formarea lor în corpul național de
experți în management educațional.</span></li><li>Tot Legea 1/2011 mai garanta, prin organizarea
concursului de către consilul de administrație al școlii, că influența politică
a verticalei de putere ministru-inspector e minimă și că interesul profesorilor,
părinților și a finanțatorului (primăria) primează.</li><li><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; text-indent: -0.25in;">Guvernul Ponta a transformat simfonia Legii 1/2011 într-o
manea proastă:</span></li><li><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; text-indent: -0.25in;">prin semnătura lui Andronescu a permis intrarea în corpul
experților și a oamenilor slab pregătiți iar</span></li><li>prin OUG 49/2014 a decis organizarea concursurilor, de
facto, de filiala județeană a partidului de guvernare</li></ul><p></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">În ceea ce-i privește pe copiii voștri, îmi pare rău că
în loc să aibă numai directori bunii în ultimii 10 ani, selectați în baza Legii
1/2011, unii dintre ei au avut parte de directori proști, numiți de partid. Nu
uitați însă că fix părinții copiilor voștri i-au votat pe cei care au intoxicat
educația din România.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">În ceea ce mă privește pe mine... și eu am copii. Și voi
continua să scriu despre ceea ce am făcut bun și alții au distrus, pentru că,
într-o zi, și copiii mei vor căuta pe google să vadă ce a făcut tatăl lor din onoarea unei demnități publice. Nu am niciun chef ca eu, care am dat singura
lege care într-adevăr scotea politicul din școli, să fiu pus în aceeași oală cu
cei care au distrus tot. Și nu, nu voi cruța pe nimeni, aviz amatorilor de
aventuri legislative în educație. <o:p></o:p></span></p>
<table border="1" cellpadding="0" cellspacing="0" class="MsoTableGrid" style="border-collapse: collapse; border: none; margin-left: 5.4pt; mso-border-alt: solid windowtext .5pt; mso-padding-alt: 0in 5.4pt 0in 5.4pt; mso-yfti-tbllook: 1184; width: 660px;">
<tbody><tr style="height: 28.95pt; mso-yfti-firstrow: yes; mso-yfti-irow: 0;">
<td style="border-right: solid windowtext 1.0pt; border: 2.25pt solid windowtext; height: 28.95pt; mso-border-alt: solid windowtext 2.25pt; mso-border-right-alt: solid windowtext .75pt; padding: 0in 5.4pt; width: 248.55pt;" valign="top" width="331">
<p align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: center;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="IT" style="mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">Legea 1/2011 min. Funeriu, com. Miclea, variantă
originară<o:p></o:p></span></b></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: center;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="IT" style="mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><o:p> </o:p></span></b></p>
</td>
<td style="border-left: none; border: 2.25pt solid windowtext; height: 28.95pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .75pt; padding: 0in 5.4pt; width: 246.45pt;" valign="top" width="329">
<p align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: center;"><span class="ssecden"><b><span lang="EN-US" style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: black; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">Legea 1/2011 în forma actuală (modificată prin
OUG Ponta și Cioloș)<o:p></o:p></span></b></span></p>
</td>
</tr>
<tr style="height: 71.4pt; mso-yfti-irow: 1;">
<td style="border-bottom: 1pt solid windowtext; border-left: 2.25pt solid windowtext; border-right: 1pt solid windowtext; border-top: none; height: 71.4pt; mso-border-bottom-alt: .75pt; mso-border-color-alt: windowtext; mso-border-left-alt: 2.25pt; mso-border-right-alt: .75pt; mso-border-style-alt: solid; mso-border-top-alt: solid windowtext 2.25pt; padding: 0in 5.4pt; width: 248.55pt;" valign="top" width="331">
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">Art. 257<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">(1) Funcţia de director şi de director adjunct se ocupă
prin concurs public de către cadre didactice titulare membre ale corpului
naţional de experţi în management educaţional.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></span></p>
</td>
<td style="border-bottom: 1pt solid windowtext; border-left: none; border-right: 2.25pt solid windowtext; border-top: none; height: 71.4pt; mso-border-bottom-alt: .75pt; mso-border-color-alt: windowtext; mso-border-left-alt: solid windowtext .75pt; mso-border-right-alt: 2.25pt; mso-border-style-alt: solid; mso-border-top-alt: solid windowtext 2.25pt; padding: 0in 5.4pt; width: 246.45pt;" valign="top" width="329">
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span class="sartttl"><b><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: darkblue; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">Articolul 257<o:p></o:p></span></b></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span class="salnttl"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: black; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">(1)</span></span><span class="saln"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: black; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;"> </span></span><span class="salnbdy"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: black; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">Funcția de director și de director adjunct se ocupă prin concurs public
de către cadre didactice titulare membre ale corpului național de experți în
management educațional.</span></span><span class="salnttl"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: black; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;"><o:p></o:p></span></span></p>
</td>
</tr>
<tr style="height: 171.8pt; mso-yfti-irow: 2;">
<td style="border-bottom: 1pt solid windowtext; border-left: 2.25pt solid windowtext; border-right: 1pt solid windowtext; border-top: none; height: 171.8pt; mso-border-alt: solid windowtext .75pt; mso-border-left-alt: solid windowtext 2.25pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .75pt; padding: 0in 5.4pt; width: 248.55pt;" valign="top" width="331">
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">(2) Concursul pentru ocuparea funcţiilor de director
sau de director adjunct se organizează de unitatea de învăţământ, prin
consiliul de administraţie.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><o:p> </o:p></span></p>
</td>
<td style="border-bottom: 1pt solid windowtext; border-left: none; border-right: 2.25pt solid windowtext; border-top: none; height: 171.8pt; mso-border-alt: solid windowtext .75pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .75pt; mso-border-right-alt: solid windowtext 2.25pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .75pt; padding: 0in 5.4pt; width: 246.45pt;" valign="top" width="329">
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span class="salnttl"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: blue; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">(2)</span></span><span class="saln"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: blue; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;"> </span></span><span class="salnbdy"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: blue; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">Ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct se realizează prin
concurs național, coordonat de către Ministerul Educației și Cercetării,
organizat prin inspectoratele școlare, conform unei metodologii elaborate de
către Ministerul Educației Naționale și adoptate prin ordin al ministrului.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span class="spar"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">Modificare
prin :</span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"></p><ul><li><span class="MsoHyperlink" style="text-indent: -0.25in;"><span style="border: 1pt none windowtext; color: #386897; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">pct. 79 al <span style="background: white;"><a href="http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/159449"><span style="color: #386897;">art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 49 din 26 iunie
2014</span></a></span>, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie
2014 </span></span><span class="MsoHyperlink" style="text-indent: -0.25in;"><b><span style="border: 1pt none windowtext; color: red; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">(Ponta/Pricopie).</span></b></span></li><li><span style="color: #386897; mso-ansi-language: FR;"><a href="http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/184656"><span lang="EN-US" style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: #386897; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">Punctul 13, Articolul I
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96 din 8 decembrie 2016, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 1009 din 15 decembrie 2016</span></a></span><span class="spar" style="text-indent: -0.25in;"><span lang="EN-US" style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: blue; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;"> </span></span><span class="spar" style="text-indent: -0.25in;"><b><span lang="EN-US" style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: red; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">(Cioloș/Dumitru).</span></b></span></li></ul><p></p>
</td>
</tr>
<tr style="height: 124.65pt; mso-yfti-irow: 3;">
<td style="border-bottom: 1pt solid windowtext; border-left: 2.25pt solid windowtext; border-right: 1pt solid windowtext; border-top: none; height: 124.65pt; mso-border-alt: solid windowtext .75pt; mso-border-left-alt: solid windowtext 2.25pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .75pt; padding: 0in 5.4pt; width: 248.55pt;" valign="top" width="331">
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">(3) În urma promovării concursului, directorul încheie
contract de management cu primarul/primarul de sector al unităţii
administrativ-teritoriale, respectiv preşedintele consiliului judeţean pe
raza căreia se află unitatea de învăţământ.<span style="mso-spacerun: yes;">
</span><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><o:p> </o:p></span></p>
</td>
<td style="border-bottom: 1pt solid windowtext; border-left: none; border-right: 2.25pt solid windowtext; border-top: none; height: 124.65pt; mso-border-alt: solid windowtext .75pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .75pt; mso-border-right-alt: solid windowtext 2.25pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .75pt; padding: 0in 5.4pt; width: 246.45pt;" valign="top" width="329">
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span class="salnttl"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: blue; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">(3)</span></span><span class="saln"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: blue; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;"> </span></span><span class="salnbdy"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: blue; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">În urma promovării concursului, directorul încheie contract de management
administrativ-financiar cu primarul/ primarul de sector al unității
administrativ-teritoriale, respectiv președintele consiliului județean pe
raza căruia se află unitatea de învățământ.</span></span><span class="spar"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: blue; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;"><o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span class="spar"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">Modificare
prin :</span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"></p><ul><li><span class="MsoHyperlink" style="text-indent: -0.25in;"><span lang="EN-US" style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: #386897; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">pct.
79 al <a href="http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/159449"><span style="color: #386897;">art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 49 din 26 iunie
2014</span></a>, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014 </span></span><span class="MsoHyperlink" style="text-indent: -0.25in;"><b><span lang="EN-US" style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: red; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">(Ponta/Pricopie).</span></b></span></li></ul><p></p>
</td>
</tr>
<tr style="height: 70.35pt; mso-yfti-irow: 4;">
<td style="border-bottom: 2.25pt solid windowtext; border-left: 2.25pt solid windowtext; border-right: 1pt solid windowtext; border-top: none; height: 70.35pt; mso-border-bottom-alt: 2.25pt; mso-border-color-alt: windowtext; mso-border-left-alt: 2.25pt; mso-border-right-alt: .75pt; mso-border-style-alt: solid; mso-border-top-alt: solid windowtext .75pt; padding: 0in 5.4pt; width: 248.55pt;" valign="top" width="331">
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">(4) Directorul şi directorul adjunct din unităţile de
învăţământ preuniversitar nu pot avea, pe perioada exercitării mandatului,
funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la
nivel local, judeţean sau naţional. <o:p></o:p></span></p>
</td>
<td style="border-bottom: 2.25pt solid windowtext; border-left: none; border-right: 2.25pt solid windowtext; border-top: none; height: 70.35pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .75pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .75pt; padding: 0in 5.4pt; width: 246.45pt;" valign="top" width="329">
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span class="salnttl"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: black; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">(4)</span></span><span class="saln"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: black; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;"> </span></span><span class="salnbdy"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: black; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">Directorul și directorul adjunct din unitățile de învățământ
preuniversitar nu pot avea, pe perioada exercitării mandatului, funcția de
președinte sau vicepreședinte în cadrul unui partid politic, la nivel local,
județean sau național.</span></span><span class="ssecttl"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: black; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;"><o:p></o:p></span></span></p>
</td>
</tr>
<tr style="height: 114.9pt; mso-yfti-irow: 5;">
<td style="border-bottom: 1pt solid windowtext; border-left: 2.25pt solid windowtext; border-right: 1pt solid windowtext; border-top: none; height: 114.9pt; mso-border-bottom-alt: .75pt; mso-border-color-alt: windowtext; mso-border-left-alt: 2.25pt; mso-border-right-alt: .75pt; mso-border-style-alt: solid; mso-border-top-alt: solid windowtext 2.25pt; padding: 0in 5.4pt; width: 248.55pt;" valign="top" width="331">
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">Art. 258<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">(1) Consiliul de administraţie stabileşte comisia de
concurs pentru ocuparea postului de director, respectiv director adjunct al
unităţii de învăţământ preuniversitar. Din comisie fac parte, obligatoriu,
cadre didactice, un reprezentant al inspectoratului şcolar, precum şi un
reprezentant al consiliului local, respectiv judeţean, în funcţie de
unităţile aflate în subordine.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><o:p> </o:p></span></p>
</td>
<td style="border-bottom: 1pt solid windowtext; border-left: none; border-right: 2.25pt solid windowtext; border-top: none; height: 114.9pt; mso-border-bottom-alt: .75pt; mso-border-color-alt: windowtext; mso-border-left-alt: solid windowtext .75pt; mso-border-right-alt: 2.25pt; mso-border-style-alt: solid; mso-border-top-alt: solid windowtext 2.25pt; padding: 0in 5.4pt; width: 246.45pt;" valign="top" width="329">
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span class="sartttl"><b><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: darkblue; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">Articolul 258<o:p></o:p></span></b></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span class="salnttl"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: blue; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">(1)</span></span><span class="saln"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: blue; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;"> </span></span><span class="salnbdy"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: blue; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">Inspectoratul școlar numește comisia de concurs pentru ocuparea funcției
de director, respectiv de director adjunct al unității de învățământ
preuniversitar, unității conexe a învățământului preuniversitar, unității de
învățământ pentru activități extrașcolare. Comisia de concurs pentru ocuparea
funcției de director/director adjunct se stabilește conform metodologiei
aprobate prin ordin al ministrului educației și cercetării. La concursul
pentru ocuparea funcției de director/director adjunct participă de drept
reprezentanți ai organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector
de activitate învățământ preuniversitar și un reprezentant al părinților, cu
statut de observatori.</span></span><span class="spar"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;"><o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span class="spar"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">Modificare
prin :</span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"></p><ul><li><span class="MsoHyperlink" style="text-indent: -0.25in;"><span style="border: 1pt none windowtext; color: #386897; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">pct. 80 al <span style="background: white;"><a href="http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/159449"><span style="color: #386897;">art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 49 din 26 iunie
2014</span></a></span>, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie
2014 </span></span><span class="MsoHyperlink" style="text-indent: -0.25in;"><b><span style="border: 1pt none windowtext; color: red; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">(Ponta/Pricopie).</span></b></span></li><li><span class="spar" style="text-indent: -0.25in;"><span lang="EN-US" style="background: white; border: 1pt none windowtext; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;"><a href="http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/184656"><span style="color: #386897;">Punctul 14, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96
din 8 decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1009 din 15
decembrie 2016</span></a> <b><span style="color: red;">(Cioloș/Dumitru).</span></b></span></span></li></ul><p></p>
</td>
</tr>
<tr style="height: 7pt; mso-yfti-irow: 6;">
<td style="border-bottom: 1pt solid windowtext; border-left: 2.25pt solid windowtext; border-right: 1pt solid windowtext; border-top: none; height: 7pt; mso-border-alt: solid windowtext .75pt; mso-border-left-alt: solid windowtext 2.25pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .75pt; padding: 0in 5.4pt; width: 248.55pt;" valign="top" width="331">
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="EN-US" style="mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">(2) Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului
pentru ocuparea funcţiei de director şi de director adjunct se stabi</span><span style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">leşte prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><o:p> </o:p></span></p>
</td>
<td style="border-bottom: 1pt solid windowtext; border-left: none; border-right: 2.25pt solid windowtext; border-top: none; height: 7pt; mso-border-alt: solid windowtext .75pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .75pt; mso-border-right-alt: solid windowtext 2.25pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .75pt; padding: 0in 5.4pt; width: 246.45pt;" valign="top" width="329">
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span class="salnttl"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: black; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">(2)</span></span><span class="saln"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: black; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;"> </span></span><span class="salnbdy"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: black; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">Metodologia de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea
funcției de director și de director adjunct se stabilește prin ordin al
ministrului educației și cercetării.</span></span><span class="sartttl"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;"><o:p></o:p></span></span></p>
</td>
</tr>
<tr style="height: 7pt; mso-yfti-irow: 7;">
<td style="border-bottom: 1pt solid windowtext; border-left: 2.25pt solid windowtext; border-right: 1pt solid windowtext; border-top: none; height: 7pt; mso-border-alt: solid windowtext .75pt; mso-border-left-alt: solid windowtext 2.25pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .75pt; padding: 0in 5.4pt; width: 248.55pt;" valign="top" width="331">
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">(3) Consiliul de administraţie validează rezultatele
concursului de ocupare a funcţiilor de director, respectiv director adjunct
şi emite decizia de numire în funcţia de director, respectiv de director
adjunct.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><o:p> </o:p></span></p>
</td>
<td style="border-bottom: 1pt solid windowtext; border-left: none; border-right: 2.25pt solid windowtext; border-top: none; height: 7pt; mso-border-alt: solid windowtext .75pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .75pt; mso-border-right-alt: solid windowtext 2.25pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .75pt; padding: 0in 5.4pt; width: 246.45pt;" valign="top" width="329">
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span class="salnttl"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: blue; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">(3)</span></span><span class="saln"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: blue; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;"> </span></span><span class="salnbdy"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: blue; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">Consiliul de administrație al inspectoratului școlar validează
rezultatele concursului de ocupare a funcțiilor de director/director adjunct.</span></span><span class="spar"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;"><o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span class="spar"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">Modificare
prin :</span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"></p><ul><li><span class="MsoHyperlink" style="text-indent: -0.25in;"><span style="color: #386897; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">pct. 80 al <a href="http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/159449"><span style="border: 1pt none windowtext; color: #386897; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 49 din 26 iunie 2014</span></a>,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014</span></span><span class="MsoHyperlink" style="text-indent: -0.25in;"><span style="color: #386897; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"> </span></span><span class="MsoHyperlink" style="text-indent: -0.25in;"><b><span style="border: 1pt none windowtext; color: red; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">(Ponta/Pricopie).</span></b></span></li></ul><p></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span class="salnttl"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;"><o:p> </o:p></span></span></p>
</td>
</tr>
<tr style="height: 7pt; mso-yfti-irow: 8;">
<td style="border-bottom: 1pt solid windowtext; border-left: 2.25pt solid windowtext; border-right: 1pt solid windowtext; border-top: none; height: 7pt; mso-border-alt: solid windowtext .75pt; mso-border-left-alt: solid windowtext 2.25pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .75pt; padding: 0in 5.4pt; width: 248.55pt;" valign="top" width="331">
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">(4) Modelul-cadru al contractului de management este
stabilit prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi
sportului. Dacă în termen de 30 de zile consiliul local/consiliul judeţean nu
se pronunţă asupra contractului de management, acesta se consideră aprobat
tacit.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><o:p> </o:p></span></p>
</td>
<td style="border-bottom: 1pt solid windowtext; border-left: none; border-right: 2.25pt solid windowtext; border-top: none; height: 7pt; mso-border-alt: solid windowtext .75pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .75pt; mso-border-right-alt: solid windowtext 2.25pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .75pt; padding: 0in 5.4pt; width: 246.45pt;" valign="top" width="329">
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span class="salnttl"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: blue; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">(4)</span></span><span class="saln"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: blue; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;"> </span></span><span class="salnbdy"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: blue; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">Modelul-cadru al contractului de management administrativ-financiar este
stabilit prin ordin al ministrului educației și cercetării.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span class="spar"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">Modificare
prin :</span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"></p><ul><li><span class="MsoHyperlink" style="text-indent: -0.25in;"><span style="color: #386897; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">pct. 80 al <a href="http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/159449"><span style="border: 1pt none windowtext; color: #386897; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 49 din 26 iunie 2014</span></a>,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014 </span></span><span class="MsoHyperlink" style="text-indent: -0.25in;"><b><span style="border: 1pt none windowtext; color: red; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">(Ponta/Pricopie).</span></b></span></li></ul><p></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span class="salnttl"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;"><o:p> </o:p></span></span></p>
</td>
</tr>
<tr style="height: 7pt; mso-yfti-irow: 9;">
<td style="border-bottom: 1pt solid windowtext; border-left: 2.25pt solid windowtext; border-right: 1pt solid windowtext; border-top: none; height: 7pt; mso-border-alt: solid windowtext .75pt; mso-border-left-alt: solid windowtext 2.25pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .75pt; padding: 0in 5.4pt; width: 248.55pt;" valign="top" width="331">
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">(5) Directorul unităţii de învăţământ de stat poate fi
eliberat din funcţie prin hotărârea consiliului de administraţie, cu votul a
2/3 dintre membri. În această situaţie, este obligatorie realizarea unui
audit de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></span></p>
</td>
<td style="border-bottom: 1pt solid windowtext; border-left: none; border-right: 2.25pt solid windowtext; border-top: none; height: 7pt; mso-border-alt: solid windowtext .75pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .75pt; mso-border-right-alt: solid windowtext 2.25pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .75pt; padding: 0in 5.4pt; width: 246.45pt;" valign="top" width="329">
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span class="salnttl"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: blue; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">(5)</span></span><span class="saln"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: blue; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;"> </span></span><span class="salnbdy"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: blue; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">Directorul/directorul adjunct al unității de învățământ de stat poate fi
eliberat din funcție la propunerea motivată a consiliului de administrație al
inspectoratului școlar/al municipiului București, la propunerea a 2/3 dintre
membrii consiliului de administrație al unității de învățământ sau la
propunerea consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre membri. În această
ultimă situație este obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul
școlar. Rezultatele auditului se analizează în consiliul de administrație al
inspectoratului școlar. În funcție de hotărârea consiliului de administrație
al inspectoratului școlar, inspectorul școlar general emite decizia de
eliberare din funcție a directorului/directorului adjunct al unității de
învățământ.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span class="spar"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">Modificare
prin :</span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"></p><ul><li><span class="MsoHyperlink" style="text-indent: -0.25in;"><span style="color: #386897; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">pct. 80 al <a href="http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/159449"><span style="border: 1pt none windowtext; color: #386897; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 49 din 26 iunie 2014</span></a>,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014 </span></span><span class="MsoHyperlink" style="text-indent: -0.25in;"><b><span style="border: 1pt none windowtext; color: red; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">(Ponta/Pricopie).</span></b></span></li></ul><p></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span class="salnttl"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;"><o:p> </o:p></span></span></p>
</td>
</tr>
<tr style="height: 42.4pt; mso-yfti-irow: 10;">
<td style="border-bottom: 1pt solid windowtext; border-left: 2.25pt solid windowtext; border-right: 1pt solid windowtext; border-top: none; height: 42.4pt; mso-border-alt: solid windowtext .75pt; mso-border-left-alt: solid windowtext 2.25pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .75pt; padding: 0in 5.4pt; width: 248.55pt;" valign="top" width="331">
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">(6) Directorul unităţii de învăţământ particular şi
confesional poate fi eliberat din funcţie, la propunerea consiliului de
administraţie, cu votul a 2/3 din membrii săi, prin decizia persoanei
juridice fondatoare. <o:p></o:p></span></p>
</td>
<td style="border-bottom: 1pt solid windowtext; border-left: none; border-right: 2.25pt solid windowtext; border-top: none; height: 42.4pt; mso-border-alt: solid windowtext .75pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .75pt; mso-border-right-alt: solid windowtext 2.25pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .75pt; padding: 0in 5.4pt; width: 246.45pt;" valign="top" width="329">
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span class="salnttl"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: black; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">(6)</span></span><span class="saln"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: black; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;"> </span></span><span class="salnbdy"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: black; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">Directorul unității de învățământ particular și confesional poate fi
eliberat din funcție, la propunerea consiliului de administrație, cu votul a
2/3 din membrii săi, prin decizia persoanei juridice fondatoare.</span></span><span class="salnttl"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: black; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;"><o:p></o:p></span></span></p>
</td>
</tr>
<tr style="height: 7pt; mso-yfti-irow: 11;">
<td style="border-bottom: 1pt solid windowtext; border-left: 2.25pt solid windowtext; border-right: 1pt solid windowtext; border-top: none; height: 7pt; mso-border-alt: solid windowtext .75pt; mso-border-left-alt: solid windowtext 2.25pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .75pt; padding: 0in 5.4pt; width: 248.55pt;" valign="top" width="331">
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">(7) În condiţiile vacantării funcţiei de director, până
la organizarea unui nou concurs, conducerea interimară este preluată, prin
hotărâre a consiliului de administraţie, de către directorul adjunct sau un
cadru didactic membru în consiliul de administraţie, care devine automat şi
ordonator de credite.<o:p></o:p></span></p>
</td>
<td style="border-bottom: 1pt solid windowtext; border-left: none; border-right: 2.25pt solid windowtext; border-top: none; height: 7pt; mso-border-alt: solid windowtext .75pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .75pt; mso-border-right-alt: solid windowtext 2.25pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .75pt; padding: 0in 5.4pt; width: 246.45pt;" valign="top" width="329">
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span class="salnttl"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: blue; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">(7)</span></span><span class="saln"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: blue; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;"> </span></span><span class="salnbdy"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: blue; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">În cazul vacantării funcțiilor de director și director adjunct din
unitățile de învățământ preuniversitar, conducerea interimară este asigurată,
până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârșitul anului
școlar, de un cadru didactic titular, numit prin detașare în interesul
învățământului, prin decizia inspectorului școlar general, cu avizul
consiliului de administrație al inspectoratului școlar și cu acordul scris al
persoanelor solicitate.</span></span><span class="spar"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;"><o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span class="spar"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">Modificare
prin :</span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"></p><ul><li><span class="MsoHyperlink" style="text-indent: -0.25in;"><span style="color: #386897; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;">pct. 80 al <a href="http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/159449"><span style="border: 1pt none windowtext; color: #386897; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 49 din 26 iunie 2014</span></a>,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014 </span></span><span class="MsoHyperlink" style="text-indent: -0.25in;"><b><span style="border: 1pt none windowtext; color: red; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">(Ponta/Pricopie).</span></b></span></li></ul><p></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span class="salnttl"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;"><o:p> </o:p></span></span></p>
</td>
</tr>
<tr style="height: 96.9pt; mso-yfti-irow: 12; mso-yfti-lastrow: yes;">
<td style="border-bottom: 2.25pt solid windowtext; border-left: 2.25pt solid windowtext; border-right: 1pt solid windowtext; border-top: none; height: 96.9pt; mso-border-bottom-alt: 2.25pt; mso-border-color-alt: windowtext; mso-border-left-alt: 2.25pt; mso-border-right-alt: .75pt; mso-border-style-alt: solid; mso-border-top-alt: solid windowtext .75pt; padding: 0in 5.4pt; width: 248.55pt;" valign="top" width="331">
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><o:p> </o:p></span></p>
</td>
<td style="border-bottom: 2.25pt solid windowtext; border-left: none; border-right: 2.25pt solid windowtext; border-top: none; height: 96.9pt; mso-border-left-alt: solid windowtext .75pt; mso-border-top-alt: solid windowtext .75pt; padding: 0in 5.4pt; width: 246.45pt;" valign="top" width="329">
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span class="salnttl"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: blue; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">(8)</span></span><span class="saln"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: blue; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;"> </span></span><span class="salnbdy"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: blue; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">Inspectorul școlar general emite decizia de numire în funcția de
director, respectiv de director adjunct.</span></span><span class="spar"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;"><o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span class="spar"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">Introdus
prin :</span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"></p><ul><li><span class="MsoHyperlink" style="text-indent: -0.25in;"><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: #386897; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">pct. 81 al art. I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 486 din 30 iunie 2014 </span></span><span class="MsoHyperlink" style="text-indent: -0.25in;"><b><span style="border: 1pt none windowtext; color: red; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-border-alt: none windowtext 0in; padding: 0in;">(Ponta/Pricopie).</span></b></span></li></ul><p></p>
</td>
</tr>
</tbody></table>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-theme-font: minor-latin;"><o:p> </o:p></span></p>Daniel P. Funeriuhttp://www.blogger.com/profile/11870777563783868715noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4424224804770364837.post-85443965004775796292020-12-02T18:29:00.002+02:002020-12-02T18:29:24.286+02:00Curs de dat pumni în ceață: scurtă analiză a programelor pe educație ale partidelor<p><span style="background-color: white; color: #050505; font-size: 12pt;"><b>S-ar fi căzut să fac o analiză comparativă minuțioasă a
programelor de guvernare pe educație dar am renunțat pentru că toate eludează
esența. </b>Nici PNL, nici USRPLUS, nici PSD nu au în programul lor de guvernare
cele două concepte esențiale, fără de care niciun sistem, oricât de bine
finanțat, nu poate produce rezultate în România</span><b style="background-color: white; color: #050505; font-size: 12pt;">. Aceste două concepte sunt
”exigența” și ”autoritatea”. </b></p><p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Fără exigența profesorilor nu poți forma tineri cu o
minte organizată. Nu poți forma tineri capabili să își corecteze erorile și să
învețe din ele, aspect esențial pentru succesul în viață. Fără exigență nu poți
crea caractere puternice, nu poți crea un mediu în care tânărul să știe ce se
așteaptă de la el, în care să înțeleagă că viața nu e o eternă mângâiere pe
creștet. <b>Fără exigență nu poți crea tineri care să respingă ”merge și așa”,
otrava cotidiană a României.<br /></b><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Fără exigența directorilor nu poți avea profesori care să
intre la fix la oră, nu poți avea școli sigure și bine organizate, nu poți avea
orare inteligent făcute, catedre corect ocupate, activități inteligent
planificate, pregătire continuă a profesorilor impecabilă.<br style="mso-special-character: line-break;" />
<!--[endif]--><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Fără exigența verticalei de putere din sistem, ministru,
secretari de stat, inspectori școlari, nu poți avea nici ocuparea posturilor pe
bază de merit, nici o rețea școlară inteligent făcută, nici finanțări adecvate,
nici o incluziune care să-i tragă elevii slabi în sus, nu să-i penalizeze pe
cei buni, nici o cheltuire inteligentă a resurselor disponibile și o alocare
bugetară serioasă.<br style="mso-special-character: line-break;" />
<!--[endif]--><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><b><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Părinții trebuie să aibă o exigență triplă: față de
copiii lor, față de școală și, mai ales, față de politicieni.</span></b><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"> Lipsa exigenței față de copii și punerea eșecului pe
umerii încovoiați ai școlii produce generații de ”domni Goe” dar și o presiune,
inacceptabilă uneori, pe profesori. Da, părinții trebuie să fie incluși în
viața școlii, dar cu moderație, tot așa cum nu ceri pasagerilor unui avion să-i
spună pilotului cum să piloteze... <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Părinții pot face multe pentru școală fiind exigenți față
de primărie, responsabilă cu infrastructura școlară, față de deputatul și
senatorul lor, presându-l să activeze în interesul școlii, nu a mafiilor
educaționale bine reprezentate în parlament.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><b><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">”Autoritatea” este al doilea ingredient cheie pentru
succes. E vorba, evident, de autoritatea pe care ți-o dă cunoașterea, despre
autoritatea pe care ți-o dă atitudinea, nu despre autoritarismul datului cu
pumnul în masă.</span></b><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"> E vorba despre
firescul excelenței pe care fiecare profesor ar trebui să îl proiecteze în
mințile copiilor, e vorba despre ”autoritatea” care îi face pe elevi să viseze
că într-o zi vor fi ca tine. În lipsa autorității profesionale, în lipsa
respectului pe care îl transmiți elevilor cu care te întâlnești, nimic din ceea
ce spui sau faci nu va fi luat în serios. <b>Impunerea respectului intelectual
și comportamental, inclusiv colaborând inteligent cu elevii, este scheletul pe
care se bazează întreaga relație emoțională între elev și profesor, baza
relației intelectuale și bazate pe rațiune.</b></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><b><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Autoritatea ministrului în fața rectorilor, în fața altor
miniștri, în fața opoziției, a colegilor de partid, a personalului ministerului
și a directorilor este ingredientul fără care mamutul numit ”sistem
educațional” nu mișcă un pas dar, zilnic, pune grăsime și păr pe el.</span></b></p><p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">
<!--[endif]--><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Din păcate nici despre ”exigență” și nici despre
”autoritate” nu se suflă un cuvințel. Din proasta obișnuință a politicianului
de a mângâia pe creștet alegătorii, de a le capta bunăvoința într-un penibil
efort de cerșetorie electorală. Programele de guvernare ”dau”, ”încurajează”,
”oferă” un „mai bine” iluzoriu. Sunt ca un boxeur cu mușchi umflați dar care dă
nonstop pumni în ceață. Iar la prima luptă din ring e făcut KO de realitatea
necruțătoare, tot așa cum capetele politicienilor se izbesc, odată ajunși la
guvernare, de caldarâmul dur al realității.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><b><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Niciun partid nu a avut curajul să propună ceea ce cu
toții știm că trebuie făcut: o testare la sânge a tuturor profesorilor, urmată
de programe de formare individualizate și o recertificare a competenței lor.</span></b><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"> Niciun partid nu a avut curajul să spună clar că va
elimina influența nefastă, cvasi-mafiotă a sindicatelor-caviar. Niciun partid
nu a vorbit de urgenta nevoie de fuziuni universitare și scăderea finanțării la
unele programe care produc șomeri pe bandă rulantă sau vânzători la șaormerii,
niciun partid nu a vorbit despre nevoia de a regândi rețeaua școlară prin
comasări inteligent gândite. <br style="mso-special-character: line-break;" />
<!--[endif]--><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Că nu aveau curaj, știam deja. Că nu au nici imaginație,
tocmai ne-au reconfirmat. Nu am citit despre inovări inteligente, cum ar fi
activarea articolului de lege care înființează muzee experiențiale ale
științelor, nu am citit despre un plan inteligent de activități extrașcolare, esențiale
dar vag menționate la grămadă, nu am citit despre nevoia de revenire la esența
predării științelor fundamentale, nu am citit despre nevoia de a repune
accentul pe științele exacte.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Ei sunt și demagogi: din păcate toate partidele ”bagă la
înaintare” truismul devenit o butucănoasă limbă de lemn ”centrăm sistemul pe
elev”, de parcă au redescoperit America. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><b><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Sigur, se subînțelege că sistemul e centrat pe elev, dar
cu ”centrarea pe profesor” ce facem? El/ea, profesorul/profesoara, e elementul
esențial al măriei sale ”sistemul”.</span></b><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">
El trebuie perfect pregătit, onest selecționat și bine răsplătit după
performanțe. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Și aici, lipsesc propuneri pentru o formare profesională
și selecție exigente, care să le confere autoritatea pe care ți-o conferă
excelența, atât în fața elevilor, cât și a părinților, directorilor,
inspectorilor și politicienilor. <br style="mso-special-character: line-break;" />
<!--[endif]--><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: inherit, serif;"><b><span style="font-size: medium;">Ce ne oferă, în schimb, partidele?</span></b></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><b><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Sintetic, programul PSD e o înșiruire de truisme, scrise
de un Gâgă.</span></b><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"> Ating culmea ridicolului când propun
chestii pe care chiar ei le-au eliminat din Legea 1 sau le-au lăsat dar nu
le-au pus în practică cu 13 miniștri, 4 guverne și 7 ani de guvernare din 2012
încoace. Problema PSD nu a fost niciodată calitatea programelor, ci mafioșenia
agresivă combinată cu crunta incompetență a celor care trebuiau să le aplice.
PSD este responsabil pentru sufocarea oricăror modernizări ale educației. <b>Ne
propun să paveze cu aur drumul către iad pe care ni-l oferă odată ajunși la
guvernare. </b><br style="mso-special-character: line-break;" />
<!--[endif]--><b><o:p></o:p></b></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><b><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Programul USRPLUS, bunicel pe alocuri, poate fi
caracterizat simplu: numeroasele lucruri bune sunt preluate din varianta
originară a Legii 1/2011, tot ce e prost e... original.</span></b><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"> Nu e nimic rău că preiau lucruri bune din trecut, e
chiar lăudabil, dar era mai simplu să spună ”revenim la Legea 1”. Din păcate au
și ”inovații” care distrug tot, inclusiv credibilitatea lor pe alocuri, în
stilul ucenicului vrăjitor. Desființarea inspectoratelor (o simplă examinare a
parametrului cultural Hofstede ”power distance” aplicat României vă scutește de
orice poliloghie care să demonstreze prostia acestei propuneri), oengizarea educației
și promisiuni nerealizabile („fiecare părinte va putea să aleagă școala la care
își dă copilul”: ce ne facem dacă 15.000 de copii din București vor să intre,
toți, la clasa pregătitoare a Școlii 11? Redenumim toate școlile din București
”Școala 11”?)) sunt trei erori fatale. Programul USR are meritul de a avea un
capitol ”sursa de finanțare”, destul de vag formulată, dar e un bun început.
Merită remarcată minuțiozitatea cu care a fost scris.</span></p><p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">
<!--[endif]--><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><b><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">PNL are un program cuminte, nu greșește prea mult în
propunerile făcute dar nici nu vine cu propuneri inovatoare. </span></b><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Mă neliniștește entuziasmul cu care propun investiții în
betoane (noi având preponderent nevoie de creiere), promisiunile unor
nenumărate burse (de unde bani?) dar și alocări financiare de tip ”pomană”.
Salutară prezența eticii universitare în program, dar în afară de asta nu se
întrevede nimic revoluționar în universități. Nimic greșit, nimic toxic, dar
tot nimic și la capitolul ”un pas înainte”.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><b><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Toate programele de guvernare ignoră factorul timp, or
nici părinții, nici elevii nu au timp.</span></b><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"> Presupunând că, într-o armonie deplină și cu un buget
îndestulător, s-ar pune în practică cele mai bune promisiuni din programele de
guvernare ale celor trei partide, abia în 10 ani s-ar vedea primele rezultate
care, în opinia mea, tot modeste ar fi. Nimic pentru soluții imediate, de care
să beneficieze cei care acum sunt în școli. Insuficient pentru copii,
insuficient pentru părinți, insuficient pentru țară. <br style="mso-special-character: line-break;" />
<!--[endif]--><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><b><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">O eroare fundamentală și cu efecte grave pe termen lung
este luarea de bune ale unor false percepții despre problemele educației, pentru
că niciun partid nu are curajul să spună părinților lucruri care să le schimbe certitudinile
greșite. <o:p></o:p></span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><b><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Aceste false percepții vor produce presiune politică
pentru adoptarea unor soluții generos finanțate, care dau bine la public, dar
care rezolvă pentru probleme... inexistente. Risipă de energie, risipă de bani.</span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><b><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Un exemplu e „redefinirea conținutului materiilor pentru
că sunt prea încărcate”.</span></b><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">
Am spus-o (eu și alți oameni care știu cu ce se mănâncă educația) că atât
programele școlare cât și planurile cadru sunt bune. <b>Problema uriașă e modul
în care sunt ele livrate copiilor. Degeaba ai un bucătar fabulos dacă chelnerul
scapă mâncarea pe jos. <o:p></o:p></b></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">O altă eroare e legată de stahanovismul construcției de
școli. <b>Da, absolut, în anumite zone urbane e nevoie de noi școli. În mediul
rural însă avem prea multe școli cu prea puțini elevi,</b> soluția corectă este
comasarea școlilor și transportul elevilor, mai ales în zonele peri-urbane, dar
nimeni nu are curajul politic să spună asta. Nu economiile realizate din
comasări sunt importante, ci creșterea oportunităților educaționale ale
copiilor, care vor merge în școli mai mari, mai bine dotate, cu profesori mai
buni.<br style="mso-special-character: line-break;" />
<!--[endif]--><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><b><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Pe lângă sărăcia și lipsa de curaj și, uneori, coerență a
programelor pe educație, se remarcă și lipsa unor personalități puternice, clar
conturate, care să cristalizeze și să simbolizeze nevoia de modernizare
accelerată a educației.</span></b><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"> <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="RO" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Faceți singuri testul: există o singură personalitate,
împinsă în față de partide pe zona de educație, care să vă inspire într-atât
încât să îi dați copilul să îl mediteze? Dacă da, votați acel partid. Dacă nu,
să știți de la mine: sunteți pe cont propriu.</span></p>Daniel P. Funeriuhttp://www.blogger.com/profile/11870777563783868715noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4424224804770364837.post-16266639019990134232020-11-30T02:54:00.005+02:002020-11-30T12:13:49.980+02:00Manifest pentru o politizare asumată<p><span style="background-color: white; color: #050505; white-space: pre-wrap;"><span style="font-family: arial;"><b><i>”Depolitizarea” este una din cele mai populiste teme de campanie. </i></b>Urmată îndeaproape de ”descentralizare”, dar despre eroarea cu descentralizarea cu altă ocazie. Dacă gândiți cu mintea voastră -și nu înghițiți pe nemestecate soluții populiste frumos ambalate- veți constata că soluția corectă (dar nepopulară) este fix cea opusă: politizarea funcțiilor de conducere. Consider că ar trebui politizate următoarele funcții*, prin numire făcută de premier sau ministru:</span></span></p><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q" style="background-color: white; color: #050505; margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><div dir="auto"><span style="font-family: arial;">1) ministru, secretari de stat, secretar general in ministere. Nu sunt decis referitor la directorii generali din ministere (din experiența mea, mai degrabă nu).</span></div><div dir="auto"><span style="font-family: arial;">2) Șefii de agenții.</span></div><div dir="auto"><span style="font-family: arial;">3) Șefii structurilor deconcentrate (Inspectorat Școlar Județean, DSP, Direcția Muncii, etc).</span></div><div dir="auto"><span style="font-family: arial;">4) Prefect.</span></div><div dir="auto"><br /></div><div dir="auto"><span style="font-family: arial;">Pe cât de puternice sunt argumentele pentru politizarea posturilor de mai sus, pe atât de puternice sunt argumentele împotriva politizării posturilor cu valențe tehnice (directori din ministere, directori de școli, personalul executiv). Politizarea funcțiilor executive, înlocuirea oamenilor capabili tehnic cu activul de partid este, în mod evident, o chestiune foarte gravă care ar trebui aspru pedepsită.</span></div></div><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q" style="background-color: white; color: #050505; margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><div dir="auto"><span style="font-family: arial;">Iată motivele:</span></div><div dir="auto"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div dir="auto"><span style="font-family: arial;"><b>1) ”Depolitizare” nu înseamnă, de fapt, nimic măsurabil, nimic concret pentru că în afară de râme, nimeni nu e apolitic. Cum măsurăm gradul de ”politizare” al unei persoane? </b></span></div><div dir="auto"><span style="font-family: arial;">Punem în funcții doar oameni care nu au mers la vot? Ne uităm pe facebook-ul lor și dacă acum 12 ani au scris un mesaj de susținere pentru politicianul X îl dăm afară pentru că nu e suficient de ”apolitic”? Sau apoliticii noștri sunt mai apolitici decât ai lor? Dreptul la asociere în partide politice e garantat de constituție și nu văd cum l-am putea lua unui șef de structură deconcentrată. Dacă mergem la extremul absurd, vă întreb: până la urmă de ce să nu fim conduși de expertiza aseptică a inteligenței artificiale?</span></div></div><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q" style="background-color: white; color: #050505; margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><div dir="auto"><span style="font-family: arial;"><b>2) Un ministru trebuie să poată să își pună în practică politicile pentru care guvernul a fost învestit democratic. </b></span></div><div dir="auto"><span style="font-family: arial;">Închipuți-vă că Miclea e ministru, dar are inspectori pe care nu îi poate schimba, acoliți de-ai lui Liviu Pop sau Andronescu. Schimbarea e esența democrației, a fixa pe cineva într-o funcție de conducere e, așadar, prin definiție nedemocratic. Loialitatea pe verticala puterii față de programul de guvernare și guvernul democratic ales este esențială pentru bunul mers al lucrurilor. Închipuiți-vă că ministrul muncii dă un ordin pe care directorii județeni, pe care ministrul nu poate să îi schimbe, nu îl aplică ”fiindcă nu vrea mușchiul lor”. Nici măcar abuz în serviciu nu e... Ministrul decontează politic neputința, în timp ce aparatul îi râde în nas...</span></div></div><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q" style="background-color: white; color: #050505; margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><div dir="auto"><span style="font-family: arial;"><b>3) Cei care vor ”depolitizare” spun că vor în acele funcții ”experți”. Or, ce exact înseamnă expert? </b></span></div><div dir="auto"><span style="font-family: arial;">Fără să fac o teorie a ceea ce e un ”expert”, o să vă dau un exemplu: Cătălin Drulă. Un om despre care am scris numai de bine și un expert cert în infrastructură. Aș fi bucuros să fie ministrul infrastructurii, ar fi fost un excelent comisar european. Prin ce diplomă poate demonstra că este ”expert în infrastructură”, pentru că din câte știu are doctorat în IT și a lucrat în IT? Sau încă un exemplu: Vlad Voiculescu, despre care fanii spun că ar fi un excelent ministru al sănătății. Are studii de specialitate? Nu din câte știu. Are studii administrative sau științele educației? Nu, dar va ajunge viceprimarul Bucureștiului responsabil cu educație. Iată doar două exemple de oameni care pretind justificat la posturi ministeriale dar nu s-ar califica să conducă direcții județene pentru că nu sunt... experți. Treabă-i asta? Vi se pare logic? Mie nu. Pleșu a fost un excelent ministru de externe. A făcut vreo ”școală de experți în relații internaționale”?</span></div></div><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q" style="background-color: white; color: #050505; margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><div dir="auto"><span style="font-family: arial;"><b>4) Cine face parte din comisiile de concurs dacă depolitizăm aceste funcții? </b></span></div><div dir="auto"><span style="font-family: arial;">Să fie clar, independență absolută și obiectivitate absolută nu există. Comisiile de concurs nu sunt și nu pot fi făcute din spirite pogorâte din rai. Da, pentru posturile executive, care necesită competențe tehnice punctuale, sigur că se pot da examene obiective. Legislație, chestiuni tehnice de specialitate. Dar, când conduci o structură, altele sunt competențele necesare. Să cunoști bine ministrul, secretarul de stat, colegii de la finanțe, pur și simplu pentru a fi performant ai nevoie de rețele de cunoștințe pentru a fi eficient.</span></div></div><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q" style="background-color: white; color: #050505; margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><div dir="auto"><span style="font-family: arial;"><b>5) Timpul e un factor esențial.</b> Să zicem că un guvern nou, cu program ultramodern, tocmai e învestit. Dacă pierde luni bune cu concursuri, cu cunoașterea subalternilor sau altele asemenea... degeaba a câștigat alegeri, că nu poate face nimic. Priviți noii primari: intră în iarnă cu aparatele vechilor primari. </span></div></div><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q" style="background-color: white; color: #050505; margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><div dir="auto"><span style="font-family: arial;">Acestea sunt argumentele principale și, probabil, suficiente. Mai sunt și altele, cel mai important fiind că partidele nu au decât foarte puțini oameni cu competențe clare. Politizarea funcțiilor de mai sus ar duce, inevitabil, la profesionalizarea partidelor mari. Ne mai putem gândi și la lipsa actuală de răspundere pentru anumite numiri: adesea cei în funcție au ajuns prin concursuri desfășurate cu comisii prietenoase, iar liderii politici care i-au susținut, adesea mici vătafi locali, se ascund sub ”dom'le, habar nu am, a câștigat concursul”. Dacă întreg partidul ar deconta pentru numiri neinspirate, responsabilitatea ar fi mult mai mare atunci când se fac respectivele numiri. </span></div><div dir="auto"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div dir="auto"><span style="font-family: arial;">Nu uitați un lucru esențial: ipocrizia este cea mai toxică otravă politică. Este evident, după 30 de ani de vorbe și zero fapte, că singura depolitizare făcută în această perioadă e după principiul ”apoliticii noștri sunt mai apolitici decât ai lor”. Așadar e sănătos să ieșim din această ipocrizie și să ne asumăm clar răspunderea pentru treburile țării. Altminteri, de fiecare dată când un șef dă chix major, guvernul se va ascunde după ”a fost numit de precedentul guvern și nu l-am putut schimba pentru că... legea”. </span></div><div dir="auto"><br /></div><div dir="auto"><span style="font-family: arial;">Este, pe de altă parte, evident că diferite modele se aplică în diferite stadii de dezvoltare ale unei țări. Dacă trebuie schimbate din temelii sisteme, așa cum e cazul în România acum, e limpede pentru orice minte luminată că asta se poate face numai de sus în jos, deci politic. Dacă însă e nevoie doar de gestionat o situație bună, depolitizarea poate fi o opțiune. </span></div></div><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q" style="background-color: white; color: #050505; margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><div dir="auto"><span style="font-family: arial;"><i>Una peste alta, duminică vom vota din nou, după o campanie în care nu s-a discutat nimic important și în care vi s-au vîndut iar teme populiste reîncălzite. </i></span></div><div dir="auto"><span style="font-family: arial;"><i>Nu s-a discutat nimic despre poziționarea României într-o lume în rapidă schimbare. </i></span></div><div dir="auto"><span style="font-family: arial;"><i>Nu s-a discutat nimic despre energie, despre amenajarea teritoriului, despre depopularea ireversibilă a satelor, despre demografia catastrofală, despre nivelul scăzut al cercetării.</i></span></div><div dir="auto"><span style="font-family: arial;"><i>Despre educație... ce să mai vorbim: singurul eveniment important a fost spectaculosul anunț guvernamental că vor risipi banii europeni din educație... pe betoane... Să le spună cineva că Ferdinand, în 1923, a fost mai deștept ca ei, când a spus că ”nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domneșe într-însa”.</i></span></div><div dir="auto"><span style="font-family: arial;"><i><br /></i></span></div><div dir="auto"><span style="font-family: arial;"><b><i>România are nevoie de spirite luminate, deschise, inteligente. Din păcate nimic din ce am văzut în această </i>campanie nu a deschis orizonturi în acest domeniu. Așa că... noapte bună, România.</b></span></div></div><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q" style="background-color: white; color: #050505; margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><div dir="auto"><span style="font-family: arial;">*lista este incompletă, nu am făcut un repertoriu al tuturor instituțiilor.</span></div></div><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q" style="background-color: white; color: #050505; margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><div dir="auto"><span style="font-family: arial;">PS: Nu uitați: Uniunea Europeană a fost construită prin decizii politice majore. Azi observăm o deconstrucție a Uniunii Europene tocmai pentru că deciziile prin care e condusă sunt luate de ”experți” care au ajuns să determine decisiv deciziile politice.</span></div></div>Daniel P. Funeriuhttp://www.blogger.com/profile/11870777563783868715noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4424224804770364837.post-62943983856700161322020-11-19T01:57:00.001+02:002020-11-19T01:57:42.977+02:00Gulaș sau varză de Bruxelles? <p><span style="background-color: white; color: #050505; font-size: 12.5pt;">Am convingerea că noi, Uniunea Europeană,
respectându-ne propriile reguli, vom trece cu bine dificilul examen pe care
Ungaria și Polonia l-au generat. Vom trece prin dialog, nu prin aruncat piatra.
Prefer să îmi pun încredrea în Uniunea Europeană decât în aventurieri cu
tendințe autocrate (îmbătați cu puterea deținută de prea mult timp) sau
anarhiști decerebrați.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="FR" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.5pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Nu fac parte dintre cei care aruncă piatra
cu una cu două, nici nu îmi formez opiniile cu ușurință. Ascult atent ce au
alții de spus, îmi schimb, e drept, rar, opiniile și încerc întotdeauna să îmi
bazez judecățile pe rațiune și cât mai multe referințe filosofice și istorice
care îmi sunt accesibile (nu aș spune că sunt deținătorul unei neobișnuit de
vaste culturi istorice și/sau filosofice).</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="FR" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.5pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Din aceste considerente nu arunc cu piatra
nici în Ungaria și nici în Polonia pentru recentul lor veto. Am pentru asta
câteva motive:</span></p>
<h3 style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: left;"><span lang="FR" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.5pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">1) Uniunea Europeană a fost gândită astfel
încât decizii atât de importante să aibă nevoie de unanimitate. De ce să
aruncăm rapid piatra atunci când o țară decide să uzeze de acest drept? </span></h3>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="FR" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.5pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Nu e oare mai ”european” să acceptăm, să
înțelegem exact motivele pentru care cele două țări și-au exercitat dreptul la
veto, să discutăm calm și să căutăm soluții în dialog, nu în confruntare?<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="FR" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.5pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Uniunea Europeană a fost astfel gândită
pentru a nu semăna cu Uniunea Sovietică: <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="FR" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.5pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Uniunea Europeană NU vizează aplatizarea
culturală, conform căreia toți trebuie să gândim la fel, și nici impuneri
decizionale, conform cărora toți trebuie să acționăm la fel. </span><span style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.5pt; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Uniunea Sovietică a fost așa și nu a fost bine. Bukovski,
celebru disedent sovietic, atrăgea atenția asupra acestui aspect, spunându-le
celor care voiau aplatizare culturală și unicitate decizională în Uniunea
Europeană<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.5pt; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">”eu am trăit viitorul pe care voi îl vreți, și nu a funcționat”.
<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.5pt; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Tocmai de aceea Uniunea Europeană s-a construit prin aderare
benevolă, prin renunțarea la anumite atribuții naționale în favoarea Uniunii.
În schimbul acestei renunțări la anumite aspecte ale suveranității, și pentru a
nu cădea în capcana unei impuneri decizionale și nici a unei aplatizări
culturale, țărilor le-a fost oferit acest drept de veto. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.5pt; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">De exemplu, dacă prin absurd aș fi fost decidentul, dacă nu
mi-ar fi fost garantat acest drept de veto în chestiuni legate de buget și alte
câteva domenii, nu aș fi acceptat să renunț la hălci ale suveranității
naționale în procesul de aderare le vreo structură suprastatală. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.5pt; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Să nu uităm un lucru esențial: Uniunea Europeană, cetățenia
europeană, nu substituie nici statele naționale, nici cetățeniile naționale, ci
adaugă la ele! Cel mai adesea adaugă lucruri extraordinare, care nu ar fi fost
posibile în afara acestei fantastice construcții. Vaclav Havel a spus mai bine
ca oricine acest lucru, făcând probabil cea mai bună și generoasă descriere a
casei noastre comune, Uniunea Europeană*.<o:p></o:p></span></p>
<h4 style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: left;"><span lang="FR" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.5pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">2) Conceptul de ”stat de drept”, în care
mulți par a fi experți, este, pentru mintea mea de om de știință, un concept
extrem de fluid, ca să nu spun neclar.</span></h4><p style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: left;"><span lang="FR" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.5pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">De aceea nu cred că am folosit vreodată
acest concept. Am multe nedumeriri pe subiect, să enumăr câteva: </span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="FR" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.5pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">a) este sau nu este stat de drept atunci
când profesorilor li se taie capul pe stradă pentru că au predat, băbuțelor li
se taie capul în biserică pentru că s-au rugat, zeci de uichenduri succesive mii
de oameni demolează Parisul, frontierele naționale sunt șvaițer, sute de
cartiere sunt pierdute aplicării legilor, femeilor cu decolteu nu li se permite
intrarea în muzee?<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="FR" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.5pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">b) Înțeleg că se reproșează Ungariei și
Poloniei că au concentrat puterea în mâinile unui număr limitat de oameni.
Poate că da, poate că nu, nu contest, pentru că nu știu în detaliu. Știu însă
că în Franța se guvernează prin decrete. Știu că în Germania, doamna Merkel, la
putere de... 15 ani, poate de-acum să guverneze prin decrete. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="FR" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.5pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">c) Reproșurile aduse Ungariei în raportul
unei eurodeputate sunt pistol cu apă. Citiți raportul cu mintea voastră, nu
luați titluri gata mestecate, și o să vă cruciți ce aiureli se reproșează. Fără
îndoială, V. Orban nu este o fată de pension, fără îndoială bagă bățul prin
gard, inclusiv în relația cu România. Fără îndoială, are tendințe autocrate.
Dar să reproșezi aiureli ca în acel raport nu e acceptabil! (da, sunt 2-3
chestiuni mai serioase). Prin acest mod de acțiune, anumiți politicieni fără
prea mult creier l-au transformat pe Orban din Piticul de Balaton în Gigantul
de Mont Blanc. Dacă nu mă credeți, întrebați despre popularitatea lui în rândul
vest-europenilor exasperați de lipsa de siguranță și o să vă lămuriți.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="FR" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.5pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">d) Lipsa ”toleranței” de care dau dovadă
unele țări e unul din capetele de acuzare la adresa lor. Or, e limpede pentru
orice creier normal constituit, că noțiunea de ”toleranță” poate ușor fi
pervertită dacă nu îi stabilim clar limitele: ”toleranță” fără limite se
numește ”abuz” sau ”viol”. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.5pt; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Din fericire, Tratatul Uniunii ne arată, indirect dar limpede,
modul în care trebuie înțeleasă ”toleranța” la care fiecare stat s-a angajat,
anume <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="FR" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.5pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">”inspirându-ne din moștenirea culturală,
religioasă și umanistă a Europei, din care s-au dezvoltat valorile universale
care constituie drepturile inviolabile și inalienabile ale persoanei (...)”. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="FR" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.5pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Rețineți, toleranță în limitele moștenirii
culturale, religioase și umaniste ale Europei! Asta ne spune Tratatul! Și
credincioșii, și necredincioșii ne regăsim senini în această clarificare
cuprinzătoare, dar, indiferent de credință, izvorăște din moștenirea noastră
Europeană. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="FR" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.5pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">E, deci, cel puțin ciudat să acuzi de lipsă
de toleranță pe cineva care se opune hoardelor de oameni care vor să ne impună
lucruri pe care noi, prin foc și sabie, le-am eradicat de sute de ani!<o:p></o:p></span></p>
<h4 style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: left;"><span style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.5pt; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">3)<br /> </span><span style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.5pt; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Ungaria, Imre Nagy, 1956,<br /> </span><span style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.5pt; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Cehoslovacia, Dubcek, 1968,<br /> </span><span lang="FR" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.5pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Polonia, Solidarnosc, 1980.</span></h4>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="FR" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.5pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Vă spun ceva aceste lucruri? Acestea au
fost primele lovituri de măciucă date sistemului satelitar sovietic. Și, grație
lor, azi Europa este întregită și nu mai e separată prin cortina de fier.
Grație lor, nu grație stângiștilor din Europa de Vest, vârful de lancie al
atacului la Ungaria și Polonia. Ce făceau acei stângiști în crunții ani ai
Cortinei de Fier? Păpau banii din finanțările KGBului, făceau plecăciuni
Uniunii Sovietice, demonstrau împotriva americanilor care îi protejau... Mie
îmi inspiră respect și încredere atunci când o națiune a avut curajul să lupte
lupta cea dreaptă și am tendința să mă întreb, în alt context, diferit, dacă nu
cumva are și dreptate atunci când revendică ceva.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="FR" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.5pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Una peste alta, pentru un om radical
pro-Uniunea Europeană, așa cum sunt eu, e un moment de tristețe și îngrijorare.
În loc să trecem peste micile noastre neînțelegeri, să dialogăm, să mai lăsăm
un pic din talibanismul atotștiutor care începe să se poarte tot mai vocal de
către imberbii de la Bruxelles, să ascultăm ce au de spus și alții, nu facem
decât să începem iar să construim ziduri între unii și alții. Or, asta nu face
decât să potențeze atitudini centrifuge, pe care în niciun caz nu doresc să le
văd întărite. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="FR" style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.5pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Prefer să îmi pun încredrea în Uniunea
Europeană decât în aventurieri cu tendiințe autocrate pentru că de prea mult
timp la putere sau anarhiști decerebrați. Am toată încrederea în Uniunea
Europeană, în regulile ei aplicate cu bună-credință și tare îmi doresc ca peste
câțiva ani să ne uităm în urmă la aceste evenimente ca o familie unită care,
privind în trecut, râde de micile sale certuri. Și mănâncă, împreună, și gulaș și varză de Bruxelles...<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><br /></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.5pt; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><i><b>* ”After all, the fact that I feel myself to be a European
doesn’t mean that I stop being a Czech. On the contrary: as a Czech I am also a
European. I tend to say somewhat poetically that Europe is the ”homeland of our
homelands”.” <o:p></o:p></b></i></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="color: #050505; font-family: "inherit",serif; font-size: 12.5pt; mso-bidi-font-family: "Segoe UI Historic"; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><i><b>Vaclav HAVEL</b></i><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><o:p> </o:p></span></p>Daniel P. Funeriuhttp://www.blogger.com/profile/11870777563783868715noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4424224804770364837.post-37064909201602096912020-10-22T19:27:00.002+03:002020-10-22T19:27:33.411+03:00Funeriu vs sindicate în fața judecătorului<p> CATRE</p><p>JUDECĂTORIA TIMIȘOARA</p><p>SECȚIA CIVILĂ</p><p>DOSAR NR. 2927/325/2020</p><p>Doamnă/Domnule Președinte,</p><p>Subsemnatul Funeriu Petru-Daniel, născut în data de 11 aprilie 1971 la Arad, județul Arad, domiciliat în ... reprezentat legal de avocat XXX :</p><p>ÎNTÂMPINARE</p><p>La cererea de chemare în judecată formulată de Sindicatul Uniunea Sindicatelor Libere din Invațămantul Preuniversitar- Iași, cu privire la care vă solicit respingerea acțiunii ca neîntemeiată.</p><p>Cu cheltuieli de judecată.</p><p>MOTIVE:</p><p>Petentul solicită pronunțarea unei hotărâri prin care:</p><p>1)<span style="white-space: pre;"> </span>Să se constate caracterului ilicit al faptelor pârâtului concretizate în declarațiile citate în cerere, ce aduc atingere dreptului la reputație, demnitate și imagine a sindicatului USLIP Iași;</p><p>2)<span style="white-space: pre;"> </span>Obligarea pârâtului la încetarea săvârșirii faptelor prin care acesta a adus atingere dreptului la reputație, demnitate și imagine a sindicatului USLIP Iași, precum și de a se abține de a mai săvârși fapte de aceeași natură, indiferent de mijloace, în viitor;</p><p>3)<span style="white-space: pre;"> </span>Obligarea pârâtului la publicare, pe cheltuiala sa, a hotărârii judecătorești într-un cotidian de largă audiență la nivel național, la rămânerea definitivă a acesteia și la publicarea unei declarații de presă prin care să retracteze afirmațiile de la punctul 1 lit. A și lit. B și să prezinte scuze pentru aceste afirmații față de sindicatul USLIP Iași și membrii săi.</p><p>Față de faptele prezentate de petent, în susținerea apărării afirm următoarele:</p><p>1)<span style="white-space: pre;"> </span>Recunosc că postarea din data de 4 decembrie 2019 de pe rețeaua facebook îmi aparține, este adevărată și făcută cu bună credință. </p><p>2)<span style="white-space: pre;"> </span>Recunosc existența interviului de la Radio Guerilla și preluarea sa cu acuratețe de siteul edupedu.ro.</p><p>3)<span style="white-space: pre;"> </span>Resping caracterul ilicit al faptelor (reale) de mai sus și solicit Onoratei Instanțe să constate caracterul licit al faptelor.</p><p>4)<span style="white-space: pre;"> </span>Solicit instanței să nu dea curs solicitărilor de la punctele 1, 2 și 3 din cererea petentului.</p><p>În sprijinul solicitărilor de mai sus formulez următoarele argumente:</p><p>1.<span style="white-space: pre;"> </span>Afirmațiile făcute de subsemnatul </p><p>•<span style="white-space: pre;"> </span>reflectă fidel realitatea percepută de mine, </p><p>•<span style="white-space: pre;"> </span>sunt făcute cu bună credință în urma formulării unor opinii pe baza realităților obiective constatate de subsemnatul, menționate mai jos, </p><p>•<span style="white-space: pre;"> </span>reflectă adevărul și </p><p>•<span style="white-space: pre;"> </span>se circumscriu libertății de opinie și exprimare garantate de art. 29 respectiv art. 30 din Constituția României.</p><p>Punctual:</p><p>1.1.<span style="white-space: pre;"> </span>Sunt acuzat că am ”oferit informații incorecte”, or afirmațiile făcute pe rețeaua facebook conțin date veridice și verificabile, după cum urmează: este adevărat că potrivit informațiilor deținute de mine până la data de 1 noiembrie 2011 sindicatele din educație încasau 1% automat, adică direct, din salariile tuturor profesorilor. Altfel spus, din salariul brut, 1% era virat direct în contul sindicatului, fără să fie creditat în contul cadrului didactic. Am primit numeroase semnale din partea unor cadre didactice cărora, în pofida absenței vreunei adeziuni la vreun sindicat, li se retrăgea în mod automat cotizația sindicală. Pe perioada mandatului meu de ministru ministerul a primit numeroase scrisori de nemulțumire din partea cadrelor didactice care făeau act de această situație. Am solicitat ministerului să pună la dispoziția instanței acele scrisori, însă încă nu am primit un răspuns. În sprijinul acestei afirmații solicit audierea în calitate de martor a doamnei XXX</p><p>1.2.<span style="white-space: pre;"> </span>Este adevărat că subsemnatul, împreună cu ministrul administrației și internelor și ministrul finanțelor publice, am semnat ordinul 4576 din 2011 prin care cotizația de sindicat nu mai era colectată direct din salariul cadrelor didactice. Prin efectele acestui ordin suma câștigată de cadrele didactice era virată în contul lor, ulterior acestea plătind cotizația sindicală. În urma acestui act și la o lună de la intrarea sa în vigoare, numărul cadrelor didactice care au cotizat la sindicate a scăzut la 7.9% din numărul cadrelor didactice. </p><p>1.3.<span style="white-space: pre;"> </span>În urma semnării acestui ordin de către subsemnatul, organizațiile sindicale au exercitat presiuni politice, pe lângă conducerea partidului majoritar din coaliția de guvernare, pentru a mă determina să revin asupra deciziei sau, altminteri, să pierd sprijinul politic al partidului pe care îl reprezentam în guvern. În acest sens a fost solicitat, prin dezinformare, secretarului general al PDL, Ioan Oltean, să exercite presiuni politice asupra subsemnatului în vederea retragerii ordinului susmenționat. Relatările din presă (https://ziare.com/pdl/vasile-blaga/sedinta-cu-scantei-la-pdl-1148031 și https://evz.ro/exclusiv-oltean-catre-funeriu-esti-cel-mai-antipatic-963961.html) sunt adevărate. </p><p>1.4.<span style="white-space: pre;"> </span>Totodată, sindicatele din învățământ au acționat în instanță, fără succes, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS) pentru anularea ordinului 4576/2011. Sentința Curții de Apel București a fost de menținere a ordinului (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-11453670-ultima-ora-curtea-apel-bucuresti-dat-castig-cauza-ministerului-educatiei-fata-sindicatelor-procesul-referitor-cotizatiile-sindicale.htm și http://www.hotnews.ro/stiri-esential-12164467-ultima-ora-curtea-apel-bucuresti-respins-cererea-federatiilor-sindicale-din-invatamant-anulare-ordinului-prin-care-nu-mai-retineau-cotizatiile-din-salariile-profesorilor.htm)</p><p>1.5.<span style="white-space: pre;"> </span>În paralel cu acțiunea civilă de mai sus, federațiile sindicatele din învățământ, inclusiv cea din care face parte petentul, au depus o plângere penală, fiind interogați în această speță fostul secretar general al ministerului, dl. XXX, și directorul general financiar, dl. YYY. Soluția a fost NUP. https://www.bzi.ro/sindicalistii-ieseni-au-facut-plangere-penala-impotriva-ministrului-educatiei-vezi-plangerea-251399</p><p>1.6.<span style="white-space: pre;"> </span>Sunt acuzat că am prezentat date ”cu rea credință” or este adevărat și documentat că:</p><p>•<span style="white-space: pre;"> </span>în data de 29 mai 2012, la numai 14 zile de la instalarea în funcția de ministru interimar al educației, dl. Liviu Marian Pop a semnat ordinul 4271/2012 prin care se revine la situația în care sindicatele încasează 1% direct din salariul brut al cadrelor didactice. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-12431313-ministerul-educatiei-decis-retinerea-din-nou-cotizatiilor-sindicale-statele-plata-ale-profesorilor-ministrul-liviu-pop-nu-vad-este-anormal-presedintele-consiliului-national-pentru-combaterea-discrimin.htm</p><p>•<span style="white-space: pre;"> </span>până cu puțin timp înainte de intrarea în guvern secretar general al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (din care petentul USLIP IAȘI este parte) și unul din cei mai acerbi critici ai mandatului meu ministerial</p><p>În aceste condiții este absolut firesc să fie făcută corelarea dintre cerbicia cu care secretarul general al federației (din care petentul face!) ataca măsurile luate de mine în calitate de ministru și acțiunile acestuia din postura de ministru al educației numit chiar de partidul care mi se opunea cu vehemență. Nu este nevoie de capacități intelectuale deosebite pentru a pune în mod legitim sub semnul întrebării caracterul apolitic al sindicatului condus, din postura de secretar general, de cel care devine peste noapte ministru (și ulterior senator) din partea partidului politic care mi se opunea. </p><p>1.7.<span style="white-space: pre;"> </span>Caracterul apolitic al USLIP IAȘI este pus serios sub semnul întrebării și de implicarea în alegerile prezidențiale din 2019, despre care implicare pot fi găsite elemente la adresa https://www.educatieprivata.ro/uslip-iasi-in-mijlocul-unui-scandal-dupa-o-postare-pe-facebook-in-care-sustinea-boicotul-la-prezidentiale/</p><p>1.8.<span style="white-space: pre;"> </span>În cererea formulată de USLIP IAȘI se menționează că potrivit art. 24 din Legea 62/2011 operațiunea de colectare a cotizației sindicale este o obligație a angajatorului, la cererea sindicatului și a membrilor. Petentul mai afirmă că spusele mele ar fi făcute cu scopul de a dezinforma, argumentând că ar fi trebuit să cunosc această prevedere legală întrucât la momentul intrării sale în vigoare eram ministru în funcție. Menționez că art. 24, în forma citată de petent, a fost adăugat în Legea 62/2011 în data de 11 ianuarie 2016, la 4 ani de la părăsirea de către mine a postului de ministru al educației, or postarea mea pe rețeaua facebook vorbește clar despre perioada mandatului meu, în care acea prevedere legală nu exista. Petentul încearcă astfel să inducă în eroare onorata instanță prin minciună.</p><p>1.9.<span style="white-space: pre;"> </span>Petentul, USLIP IAȘI, afirmă că mint când spun că ”Bani (proveniți din cotizațiile încasate de sindicate) a căror cheltuire nu o verifica nimeni”, aducând drept argument art. 26 din Legea dialogului social, care menționează că ”controlul activității financiare proprii a organizațiilor sindicale se realizează pin comisia de cenzori, care funcționează potrivit statutului și legislației în vigoare...”. Altfel spus activitățile financiare proprii ale sindicatelor sunt verificate de ele însele, adică de nimeni din exterior, ceea ce echivalează cu faptul că, în context, afirmația făcută de mine este adevărată. Pe scurt, în conturile sindicatului intră bani direct din salariul profesorilor prin efortul administrativ al ministerului, iar modul în care acești bani sunt cheltuiți este controlat de respectivul sindicat. În contextul unui control extern inexistent al activității financiare proprii, adică a folosirii cotizațiilor sindicale care se pot ridica până la suma de 20 de milioane de euro anual, este absolut fundamentată opinia subsemnatului că utilizarea acestor bani nu este făcută numai în interesul membrilor sindicali. Mai mult, în pofida eforturilor depuse de mine, nu am putut găsi statutul USLIP IAȘI pentru a mă convinge asupra modului în care este desemnată comisia de cenzori. În documentele primite de la instanță acea parte a statului USLIP IAȘI lipsește.</p><p>1.10.<span style="white-space: pre;"> </span>Cererii de chemare în judecată formulată de USLIP IAȘI îi este anexată copia minutei Conferinței Județene a USLIP IAȘI din data de 10 martie 2018. În cuprinsul acesteia apare explicit faptul că USLIP IAȘI este proprietarul a cel puțin trei entități care desfășoară activități economice: un hotel la Vatra Dornei, o agenție de voiaj (Sindi tur) și CAR USLIP Iași care, conform informațiilor de pe situl USLIP IAȘI, acordă împrumuturi cu dobândă de 4%. În această situație, coroborată cu faptul că cheltuielile efectuate de USLIP IAȘI, inclusiv cele provenite din operarea acestor obiective, sunt supuse doar controlului intern al sindicatului este justificată suspiciunea asupra utilizării fondurilor strict în interesele cadrelor didactice. În clar, acțiunile de mai sus ale sindicatelor mă fac să am opinia, sinceră și onestă, că, parte din organizațiile sindicale din educație, pe lângă activități specifice, desfășoară și activități suspecte de îmbogățire personală sub paravanul luptei pentru drepturile cadrelor didactice. </p><p>1.11.<span style="white-space: pre;"> </span>Folosirea termenului ”cvasi” în afirmația mea demonstrează tocmai buna mea credință și denotă faptul că nu exclud ca unele sindicate să nu fie structuri mafiotizate și să aibă activități în întregime legitime, lăudabile chiar. Nu am menționat numele petentului în afirmațiile mele nici direct, nici indirect și nici sugerat, în consecință este alegerea suverană a petentului să se simtă vizat de postarea mea. Nu pot, astfel, să fiu făcut responsabil pentru alegerea petentului de a se simți vizat de sintagma ”mafiotizat” și nu absolvit de sintagma ”cvasi”. Petentul este cel care percepe că ”mafiotizat” i se aplică, nu eu sunt cel care spune sau sugerează acest lucru. Așadar el, petentul, este cel care, fără să fie menționat (direct sau indirect) se simte vizat din motive care subsemnatului îi sunt străine și pe care petentul nu a dorit să le expliciteze. Mai mult, din panoplia de înțelesuri ale termenului ”mafiotizat”, petentul a ales să se simtă vizat de înțelesurile cele mai puțin favorabile, posibil pentru a aduce argumete pretențiilor sale, în totalitate nejustificate. Punctul 1.19 explică în detaliu acest aspect.</p><p>1.12.<span style="white-space: pre;"> </span>Îmi perimit să subliniez onoratei instanțe un argument de natură lingvistică sesizabil oricui dar trecut sub tăcere de petent, posibil cu scopul inducerii în eroare a instanței: postarea mea atribuie două atribute sindicatelor: </p><p>•<span style="white-space: pre;"> </span>atributul de a fi ”structuri paralele de putere” și</p><p>•<span style="white-space: pre;"> </span>atributul de a fi ”cvasi-mafiotizate”.</p><p>Așa cum lesne se observă, am folosit ”cvasi” doar legat de caracterul ”mafiotizat” al sindicatelor, nu și legat de caracterul de ”structuri paralele de putere”. Motivul este cât se poate de simplu: așa cum demonstrez la punctul 1.17, sindicatele sunt, toate și cu certitudine ”structuri paralele de putere”, nu sunt însă toate și nu sunt în totalitate ”mafiotizate”. Folosirea termenului ”cvasi” în mod selectiv arată clar convingerea fermă a subsemnatului asupra aspectului incomplet al mafiotizării. Dacă mi-aș permite să fiu ironic la adresa petentului, și solicit Onoratei Instanțe să nu considere această ironie ca o lipsă de respect pentru autoritatea Onoratei Instațe, aș spune că petentul ar fi putut să solicite o ”cvasi-chemare în judecată” sau o ”cvasi-condamnare” a subsemnatului. </p><p>1.13.<span style="white-space: pre;"> </span>O serie de lideri sindicali beneficiază de condamnări penale definitive. Îl menționez aici pe dl. Cătălin Croitoru, fost lider al sindicatului Federația Educației Naționale (FEN) și fost deputat PDL și senator PSD, care a fost condamnat la 3 luni de închisoare cu suspendare https://anticoruptie.hotnews.ro/stiri-anticoruptie-21692678-fostul-deputat-catalin-croitoru-condamnat-3-luni-inchisoare-suspendare-pentru-conflict-interese.htm . Sunt de notorietate publică o serie de condamnări penale ale altor lideri de sindicat din alte zone de activitate. De-a lungul argumentației sale petentul afirmă în numeroase rânduri că liderii sindicali respectă legea, or aceste condamnări sunt dovada că a fi lider sindical nu implică automat că persoana respectivă respectă legea, așadar nu este neobișnuit să consider că există suspiciuni asupra onestității unor lideri sindicali. Mai mult, chiar semnatarul cererii de chemare în judecată, Laviniu Lăcustă, a fost catalogat într-o publicație ca fiind ”mogul” (https://www.topiasi.ro/homepage/topiasi/13669-mogulii-%C3%AEnv%C4%83%C5%A3%C4%83m%C3%A2ntului-o-desfiin%C5%A3eaz%C4%83-pe-fosta-%C5%9Fef%C4%83-a-isj-care-a-zis-c%C4%83-elevii-de-la-stat-sunt-ni%C5%9Fte-cartofi-iar-profesorii-sunt-foarte-slabi.html) iar faptul că Laviniu Lăcustă nu a deschis acțiune civilă împotriva acelei publicații arată că, probabil, se simte reprezentat de acel epitet (”mogul”, care conform dex are, printre alte semnificații, și semnificația de ”Persoană foarte importantă, cu puteri discreționare”), or ”puterea discreționară” este adesea asociată cu organizații care nu funcționează potrivit unor reguli curate din punct de vedere instituțional.</p><p>1.14.<span style="white-space: pre;"> </span>Petentul este nemulțumit și de declarația mea, potrivit căreia, ca măsură zero în educație, aș purcede la ”deparazitarea sindicatelor”. </p><p>În primul rând, prin ”parazit” petentul înțelege ”persoană care trăiește din munca altora”, or este bine-cunoscut faptul că liderii sindicali sunt degrevați de sarcina de a face cursuri, încasând însă salariul aferent, concomitent cu salariul de lider sindical (acest fapt este dovedit de declarațiile de avere ale unor lideri sindicali disponibile la: https://www.ces.ro/newlib/PDF/declaratii-2019/Nistor-Marius-Ovidiu-Davere.pdf https://www.ces.ro/newlib/PDF/declaratii-2016/Hancescu-Simion-Davere.pdf ). </p><p>Art. 263. alin. 10 din Legea 1/2011 (introdus în 2013) stipulează: ”Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control poate fi degrevat parţial de norma didactică, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, elaborate cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative din învăţământ. De acelaşi drept pot beneficia şi persoanele desemnate de federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ, ca urmare a participării la procesul de monitorizare şi evaluare a calităţii sistemului de învăţământ, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. Prin acelaşi ordin se stabilesc atribuţiile persoanelor degrevate de norma didactică”. </p><p>Or, prin aceste prevederi, consider că liderii sindicali care aleg să fie plătiți pentru o normă didactică nesusținută la catedră corespund întocmai definiției termenului ”parazit” pe care petentul o invocă: liderii sindicali sunt plătiți pentru nedesfășurarea unei munci, din munca efectuată de alte cadre didactice. Menționez că acest mod de ”parazitare” a muncii colegilor nu este ilegal, ci doar dăunător, tot așa cum parazitarea omului de către tenie nu este ilegală, ci dăunatoare. În general nu am acuzat sindicatele că desfășoară activități ilegale, ci și activități dăunatoare interesului public și consider în continuare că situația dată descrie cu acuratețe fenomenul parazitării.</p><p>În al doilea rând, indiferent care este conotația reținută pentru termenul ”parazit”, faptul că petentul se consideră jignit de afirmația că dacă aș fi ministru al educației aș ”deparazita sindicatele” nu rezistă unei sumare examinări din punct de vedere logic: </p><p>•<span style="white-space: pre;"> </span>daca acțiunea de ”deparazitare” ar fi ceva negativ din punctul de vedere al petentului, ar însemna că contrariul acestei acțiuni (parazitarea) sau inacțiunea (adică păstrarea paraziților în sânul sindicatului) ar fi mulțumitoare pentru petent, deci petentul consideră binevenită prezența paraziților în sânul sindicatelor. </p><p>•<span style="white-space: pre;"> </span>Fie nu este așa, deci petentul vrea, asemeni mie, un sindicat fără paraziți și atunci petentul minte când spune că este jignit de o eventuală acțiune de ”deprazitare”, </p><p>•<span style="white-space: pre;"> </span>fie este așa (adică petentul acceptă (activ sau tacit) paraziți în sindicat) și atunci, într-adevăr, prezența cuvântului ”cvasi” în caracterizarea sindicatelor (”cvasi-mafiote”) este inutilă. În acest din urmă caz, adică în situația în care petentul dorește paraziți în sindicate, și dacă petentul consideră, sunt de acord să rectific, în mod public, afirmația mea și să schimb din “sindicatele sunt structuri cvasi-mafiotizate” în “sindicatele sunt structuri mafiotizate”.</p><p>1.15.<span style="white-space: pre;"> </span>De-a lungul timpului lideri sindicali, printre care și Laviniu Lăcustă, liderul petentului USLIP IAȘI, m-au insultat atribuindu-mi caracteristici neconforme cu realitatea. În doar unul din aceste exemple, Laviniu Lăcustă a afirmat despre subsemnatul că ”Daniel Funeriu este la nivelul omului de Neanderthal” https://www.bzi.ro/laviniu-lacusta-daniel-funeriu-este-la-nivelul-omului-de-neanderthal-268770</p><p>Această afirmație, făcută explicit și fără niciun spirit vădit de glumă sau figură de stil, este total neadevărată: subsemnatul nu a vânat niciodată și nu s-a hrănit niciodată cu rinocer (așa cum este documentat că ar fi făcut omul de Neanderthal) iar omul de Neanderthal nu avea cunoștințele necesare elaborării unei teze de doctorat în chimie supramoleculară și nici dezvoltarea unor tehnici speciale de biochimie, așa cum subsemnatul a făcut (o selecție a publicațiilor științifice în cele mai reputate jurnale internaționale de știință poate fi găsită la http://funeriu.blogspot.com/2019/06/list-of-publications.html). Această afirmație vădit necinstită făcută de petent demonstrează că adjectivul ”veros”, în înțelesul său de ”necinstit” (conform DEX) nu ar fi folosit abuziv de subsemnatul la adresa petentului și ar reflecta un adevăr. Totuși din examinarea oricât de atentă a textului meu (de fapt a tuturor declarațiilor mele) se observă ușor că nu am făcut nicio referire la adresa petentului și acest lucru era imposibil pentru că uitasem existența petentului, de care mi-am reamintit cu ocazia prezentei cereri de chemare în judecată. Este limpede așadar că liderul organizației petente este cel care a făcut afirmații necinstite, adică ”veroase” la adresa subsemnatului și nu invers. </p><p>1.16.<span style="white-space: pre;"> </span>Petentul are dreptate când afirmă că postările mele, publice pe rețeaua facebook, generează un mare interes. În același timp generează și un mare număr de comentarii, covârșitoarea majoritate în favoarea celor spuse de subsemnatul. Se poate lesne constata prin accesarea linkurilor de mai jos ale postărilor mele (dar și prin accesarea articolelor de presă citate în cadrul acestui material) că un număr semnificativ de cadre didactice au ajuns la concluzii similare cu ale mele referitor la subiectele tratate. Prin urmare, este limpede că opiniile exprimate de mine nu sunt exclusiv subiective, făcute cu rea credință, ci reprezintă un curent de gândire semnificativ, prezent în rândul cadrelor didactice și au un element obiectiv împărtășit de un număr mare de oameni. Am ales să nu încarc instanța cu copii imprimate ale tuturor comentariilor cititorilor identificabili din dorința de a economisi hârtie și a participa la o lume mai verde, atașez însă linkurile postărilor care pot fi lesne consultate de oricine. Îmi exprim disponibilitatea, dacă instanța solicită acest lucru, să și imprim în format pe hârtie al comentariilor exprimate de sute de profesori pe pagina mea de socializare facebook, presupun însă că în epoca digitală link-urile din această întâmpinare sunt suficiente.</p><p>https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1506322812888968&id=100005337912730</p><p>https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1505883856266197&id=100005337912730</p><p>https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1505808536273729&id=100005337912730</p><p>https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1303041213217130&id=100005337912730</p><p>https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1297826960405222&id=100005337912730</p><p>1.17.<span style="white-space: pre;"> </span>Petentul consideră că afirmația subsemnatului conform căreia sindicatele ar fi ”structuri paralele de putere în sistem” este incorectă și prejudiciabilă sindicatelor. Afirmația mea este 100% corectă iar petentul mimează faptul că ar fi ofensat, inducând instanța în eroare. </p><p>Faptul că am numit sindicatele “structuri paralele de putere în sistem” (ceea ce, cf, Art 8, lit g din statutul USLIP IAȘI este chiar în statutul petentului (acea pagină apare în cererea de chemare în judecată formulată de petent) precum și afirmat de sindicate de fiecare dată când înving în instanță ministerul de resort) se bazează și pe experiența mea în calitate de ministru. Un astfel de exemplu, de notorietate publică, este amenințarea cu greva generală în perioada organizării bacalaureatului din 2010. Liderii sindicali din teritoriu exercitau presiuni uriașe pentru ca inspectorii școlari generali să nu poată mobiliza cadrele didactice necesare pentru organizarea bacalaureatului. Mai mulți inspectori scolari generali mi-au adus la cunoștință aceste presiuni, poate cele mai intimidante fiind cele din județul Dolj, exercitate asupra inspectorului școlar general Diana Bușoi, aflată în situație vulnerabilă din cauza cancerului în fază terminală de care suferea. Presa a relatat acele incidente. Mai mult, această opinie exprimată de mine, și demonstrată mai sus ca fiind adevărată, este împărtășită și de lideri de opinie din domeniul educației: https://www.contributors.ro/sindicatele-conduc-inva%C8%9Bamantul/</p><p>1.18.<span style="white-space: pre;"> </span>Petentul, afirmă că “fac o legătură de cauzalitate (...) între proveniența sumelor provenite din cotizațiile membrilor de sindicat (...) și lipsa fondurilor materiale/financiare pentru toalete”, insă trei rânduri mai jos tot petentul afirmă că nu cunoaște la ce m-am referit, el atacând o eventuală intenție de a stabili o relație de cauzalitate, nu o afirmație certă. Fraza exactă spusă de mine este “în iunie 2012 Ponta a reintrodus virarea automată a 1% din salariu către sindicate, adică vreo 20 de milioane de euro anual. Noh, acum poate înțelegeți de ce nu sunt bani pentru toalete. Că sunt pentru sindicaliști veroși.”. </p><p>Recunosc în fața onoratei instanțe că în fraza mea s-a strecurat o mică eroare: ordinul prin care guvernul Ponta a revenit la colectarea automată a banilor din salariul profesorilor a fost aprobat în 29 mai 2012 și nu în iunie 2012 așa cum am afirmat. Colectarea automată a cotizațiilor a avut totuși loc în iunie 2012. În afară de această mică lipsă de precizie, invederez instanței două aspecte, unul de formă altul de fond.</p><p>Aspectul legat de formă: în realitate nu afirm nimic. Sugerez doar că cititorul POATE înțelege lipsa banilor pentru toalete și prin prisma elementelor prezentate de mine. Exprim opinia unei posibile relații de cauzalitate, nicidecum certitudinea, invitând cititorul să analizeze singur situația de fapt, formându-și propria opinie. Modul în care cititorii și-au format propria opinie poate fi observat din numeroasele comentarii la textul meu.</p><p>Pe fond: legiuitorul este cel care decide modul de alocare a banilor publici. Prin natura sa bugetul de stat nu este infinit, așa că orice sumă alocată într-o parte este luată din altă parte. Subsemnatul consideră că este în interesul Educației din România ca sumele aferente a 1% din salariile profesorilor să fie investite în construcția de toalete mai degrabă decât colectate direct în conturile sindicatelor. Mai mult, sindicatele din învățământ beneficiază de 125 de norme didactice degrevate. Astfel 125 de lideri sindicali sunt plătiți, anual, fără să predea, o sumă de cel puțin 8.000.000 de lei din bani publici. Estimativ, în ultimii 20 de ani, suma plătită de Statul Român liderilor de sindicat ca urmare a degrevărilor de normă didactică este de 160.000.000 de lei. Un calcul rapid arată că dacă această sumă era folosită pentru renovarea toaletelor din școli astăzi în România nu mai începeam școala cu toalete în fundul curții. Iată de ce sintagma “cvasi-mafiotizate” se potrivește sindicatelor: pentru că își apără cu dinții interesele meschine (normele degrevate) față de interesul superior al elevilor și profesorilor (și ei “beneficiază” de toalete insalubre în fundul curții. Subliniez că relația de cauzalitate dintre banii plătiți de stat liderilor sindicali și lipsa banilor pentru renovarea toaletelor este, în opinia mea, directă, atât sumele uriașe de bani care intră în conturile sindicatelor, cât și cei care servesc la renovarea toaletelor, o problemă recurentă în sistem, fiind la origine publici).</p><p>1.19.<span style="white-space: pre;"> </span>Petentul afirmă în nennumărate rânduri că respectă legea, deci nu i se potrivește sintagma de “structură cvasi-mafiotizată”. Niciunde nu am spus sau sugerat că nu ar respecta legea, dar subliniez că am spus ”cvasi-mafioți” nu ”cvasi-borfași” pentru că mafiile se deosebesc fundamental de borfașii ordinari, prin cel puțin două caracteristici:</p><p>•<span style="white-space: pre;"> </span>”mafiile” adesea atrag de partea lor sprijin popular prin tehnici de tip “Robin Hood”: în esență iau de la bogați și dau la săraci. Notorii pentru sprijinul popular sunt Cartelul Drogurilor din Medelin sau celebrul Jimmy Hoffa. Borfașii însă sunt supuși oprobiului public și vânați de public.</p><p>•<span style="white-space: pre;"> </span>Mafiile se îmbogățesc pe baza legilor, nu încălcându-le, pentru că prin forța politică pe care o dezvoltă schimbă legi pentru a le servi interesele. Borfașii însă, încalcă legile. Un exemplu ilustrativ în acest sens este propunerea legislativă de scoatere a liderilor sindicali de sub oblibgația de a completa declarații de avere, propunere făcută exact de fostul secretar general al FSLI, federație din care face parte petentul http://www.cdep.ro/proiecte/2020/400/20/1/em541.pdf Aceste elemente arată că opinia corectă este cea exprimată de mine, anume că ”sindicatele sunt structuri cvasi-mafiote”, nu formate din ”cvasi-borfași” așa cum, prin cererea de chemare în judecată afirmă petentul că aș fi afirmat. </p><p>Mai mult, ceea ce s-a întâmplat cu legislația în domeniul educației din 2012 încoace este exact expresia acestui modus operandi ”mafiot”: sub impulsul unor lideri sindicali deveniți miniștri și/sau senatori s-au modificat legi în interesul financiar al sindicatelor. Enumăr, cu titlu de exemplu, introducerea în lege în 2013 a degrevării de normă didactică pentru liderii sindicali, cu plata salariului aferent (art 263, alin 10 din Legea 1/2011), obligarea, inițial prin ordin al ministrului, ulterior prin lege (introducerea în 2016 a art. 24 în Legea 62/2011) automate a cotizației sindicale direct din salariul cadrelor didactice, precum și conferirea unei serii de alte roluri de putere în sistem. Faptul că îmbogățirea prin efectele legii date în interes propriu de oameni veroși este o permanentă amenințare la adresa României a fost înțeles recent de mase mari de români care au manifestat în număr impresionant împotriva modificărilor din justiție promovate de membri ai Parlamentului României în interes personal. Adesea aceste comportamente au fost numite de publicul larg, pe bună dreptate, ca fiind mafiote. În luarea mea de poziție atacată de petent nu fac altceva decât să constat adevăruri și să subliniez pericolul ca zona educației să fie, la rându-i, mafiotizată.</p><p>1.20.<span style="white-space: pre;"> </span>În general am făcut numeroase remarci referitoare la importanța sindicatelor pentru bunul mers al unei societăți democratice, atât din postura de ministru cât și din cea de persoană privată. Am considerat însă că sindicatele din domeniul educației nu corespund decât în mică măsură nevoilor sistemului educațional și societății, însă corespund în mare măsură intereselor financiare și materiale ale liderilor sindicali. </p><p>1.21.<span style="white-space: pre;"> </span>În concluzia capitolului 1 al acestei întâmpinări: </p><p>acțiunile sindicatelor și stare de fapt descrise la punctele 1.1-1.20 se circumscriu cel puțin uneia dintre definițiile din dex a termenului ”mafiot”, anume: ”3 (Fig) Grup de persoane legate între ele prin preocupări comune, care-și apără cu orice preț interesele meschine.” (desigur, din panoplia de semnificații a termenului “mafiotizat” petentul a ințeles să invoce semnificatia care a considerat că-i profită in demersul său juridic impotriva subsemnatului). Aceste acțiuni se circumscriu și uneia din semnificațiile termenului ”veros”, anume ”suspect”. Mai mult, sintagma folosită de subsemnatul este ”cvasi-mafiotizate”, or, așa cum e limpede că petentul arată că știe, ”cvasi” are semnificația de ”pe jumătate; aproximativ, cam; aproape”. Subliniez că în cererea sa petentul nu spune, clar, dacă este deranjat de existența cuvântului ”cvasi” și ar fi considerat corect ca organizațiile sindicale să fie numite, simplu, ”structuri mafiotizate”. </p><p>2.<span style="white-space: pre;"> </span>Doresc să îmi exprim regretul pentru faptul că onorata instanță este obligată de petent să se încarce cu astfel de dispute sterile, demne de certuri între copii în pauzele dintre ore. Regret că trebuie să dau răspunsuri detaliate, care consumă timpul onoratei instanțe, deturnând-o de la cauze importante și consumând bani publici în situația de pandemie în care ne aflăm. Este important să ne ocupăm de chestiuni esențiale și nu de chestiuni periferice. </p><p>În toată activitatea mea din România am înțeles să servesc adevărul, onoarea și cinstea până la capăt și să mă ocup de chestiuni esențiale. De exemplu am stârpit, în 2011, frauda generalizată și general cunoscută de multă vreme de la bacalaureat. Am început o adevărată cruciadă anti-plagiat și luptă împotriva corupției. Din păcate, chiar dacă cunoșteau foarte bine aceste elemente dezastroase pentru moralitatea actului educațional din România, liderii sindicali nu au adus niciodată în atenția publică aceste comportamente și nici nu au propus soluții pentru remedierea lor. Spre deosebire de sindicatele din educație eu am acționat făra compromis, dovedind atașamentul față de adevăr. De aceea, și coerent cu acțiunile mele de până acum, având în vedere acuzațiile aduse de petent, asupra cărora onorata instanță se va pronunța, sunt obligat să constat că este nevoie de o examinare mai detaliată a elementelor aduse în discuție de subsemnatul prin postarea incriminată dar mai ales de petent prin răspunsurile sale, examinare care să meargă dincolo de tranșarea de către onorata instanță a unei dispute pe alocuri puerilă și lipsită de interes public.</p><p>Doresc, ca cetățean responsabil și preocupat de aflarea întregului adevăr, să am posibilitatea de a formula o apărare completă la acuzațiile aduse, chiar dacă consider că cele descrise la punctul 1 demonstrează limpede lipsa unei fapte ilicite, lipsa unui prejudiciu și lipsa unei vinovății. Exercitarea deplină a dreptului la apărare la acuzațiile aduse de petent presupune examinarea de către subsemnatul a unor documente care nu sunt făcute publice de petent, după cum urmează : a) veniturile liderilor sindicatului USLIP IAȘI, b) modul prin care au fost aleși/desemnați membrii comisiei de cenzori, c) detaliile contabile referitoare la modul în care USLIP IAȘI cheltuiește fondurile provenite din cotizații și activități economice.</p><p>Ca atare, în vederea neîngrădirii dreptului la apărare solicit cu respectul cuvenit onoratei instanțe să oblige USLIP IAȘI să îmi transmită următoarele documente:</p><p>1)<span style="white-space: pre;"> </span>Veniturile totale ale liderilor USLIP IAȘI, în particular veniturile președintelui USLIP IAȘI, ale membrilor Biroului Executiv, ale membrilor Consiliului Județean USLIP IAȘI, ale membrilor Comisiei de Cenzori precum și ale tuturor liderilor de sindicat care beneficiază de degrevare de normă didactică totală sau parțială pe întreaga perioadă a deținerii funcțiilor din cadrul USLIP IAȘI sau, alternativ, pentru ultimii 10 ani</p><p>2)<span style="white-space: pre;"> </span>Procesul verbal al alegerii membrilor comisiei de cenzori și Cvul acestora</p><p>3)<span style="white-space: pre;"> </span>Modul în care sumele provenite din cotizații și activități economice au fost cheltuite în ultimii 10 ani.</p><p>În concluzia acestei întâmpinări:</p><p>•<span style="white-space: pre;"> </span>consider că nu există o faptă ilicită, întrucât toate afirmațiile făcute de mine fac parte din exercitarea dreptului la opinie și liberă exprimare. Pentru fiecare opinie exprimată am adus date și argumente care demonstrează, fără putere de tăgadă în opinia mea, nu doar că opiniile exprimate au la bază elemente concrete care sunt în totalitate adevărate, dar și că toate afirmațiile au fost făcute cu bună-credință, așa cum reiese din punctele 1.1-1.16. Mai mult, nu sunt o voce singulară care exprimă aceste puncte de vedere, existând numeroase puncte de vedere identice sau apropiate cu ale mele.</p><p>•<span style="white-space: pre;"> </span>Mai consider că nu există și nu poate exista niciun prejudiciu cauzat USLIP IAȘI. Petentul afirmă că prejudiciul ar consta în ”existența riscului viitor și cert ca din sindicat să se retragă membri, înregistrându-se astfel o pagubă iminentă de ordin material”. Așa cum este cunoscut publicului larg, cadrele didactice sunt persoane cu o foarte bună pregătire intelectuală și o bună cunoaștere a propriilor interese. În consecință este limpede că dacă cele prezentate de mine ar fi lucruri neadevărate și nu ar reflecta realitatea, cadrele didactice, care cunosc bine realitatea cotidiană din școlile unde predau, nu ar lua în considerare aceste opinii. În consecință cele afirmate de mine, dacă ar fi neadevărate, nu ar putea să cauzeze retragerea cadrelor didactice din sindicat. Dacă însă cadrele didactice, persoane dotate cu un înalt simț al discernământului, consideră că spusele mele sunt adevărate, atunci acestea nu sunt sancționabile de instanță. </p><p>Mai mult, având în vedere că postarea mea datează din data de 4 decembrie 2019, adică de 8 luni, presupusul risc nu mai este ”viitor”, adică presupus, ci ”trecut”, adică real și verificabil. Petentul este așadar, astăzi, în poziția de a demonstra existența prejudiciului invocat, nu doar iminența sa. Totodată, în cazul în care petentul a înregistrat retrageri ale membrilor, pentru constatarea prejudiciului cauzat de subsemnatul petentul trebuie să demonstreze concomitent două lucruri: </p><p>1) că retragerile din USLIP IAȘI au la origine postările mele și </p><p>2) că cele afirmate în postări sunt false. Or nu se face nici proba existenței retragerilor, și cu atât mai puțin a retragerilor din pricina postărilor subsemnatului. </p><p>Așa cum am explicat la punctele 1.1-1.21, invit instanța să constate pertinența argumentelor aduse de mine și adevărul vehiculat în ele.</p><p>•<span style="white-space: pre;"> </span>Consider că orice formă de vinovăție de-a subsemnatului este absentă, întrucât așa cum am demonstrat la punctul 1, toate afirmațiile au fost făcute cu bună credință. </p><p>•<span style="white-space: pre;"> </span>Consider că la punctul 1 al acestei apărări am adus argumente suficiente legate de forma acuzării și, parțial, de fondul ei. Consider că argumentele aduse la punctul 1 al apărării ilustrează clar lipsa condițiilor unei răspunderi civile delictuale, întrucât nu am comis nicio faptă ilicită, nu există prejudiciu, și nici vinovăție pentru că nicio afirmație nu a fost făcută cu rea credință (vădită sau ascunsă). </p><p>3.<span style="white-space: pre;"> </span>Raportat la normele in vigoare de care subsemnatul ințeleg să mă prevalez, menționez următoarele:</p><p>Subsemnatul, consider faptul că in speța de față sunt aplicabile dispozițiile care reglementeaza răspunderea civilă delictuală, Codul Civil, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului si Constituția Romaniei.</p><p>Potrivit dispozițiilor art. 70 Cod Civil: (1)Orice persoană are dreptul la liberă exprimare.(2) Exercitarea acestui drept nu poate fi restransă decat in cazurile și limitele prevazute la art. 75.”</p><p>Art. 75 Cod Civil statuează: “(1) Nu constituie o incălcare a drepturilor prevazute in această secțiune atingerile care sunt permise de lege sau de convențiile și pactele internaționale privitoare la drepturile omului la care Romania este parte.(2) Exercitarea drepturilor si libertăților constituționale cu bună-credință și cu respectarea pactelor și convențiilor la care Romania este parte nu constituie o incălcare a drepturilor prevăzute in prezenta secțiune.”</p><p>De asemenea, art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, consacră dreptul la liberă exprimare, drept care include libertatea de opinie și libertatea de a primi sau a comunica informații sau idei, fără ingerințe nejustificate din partea autorităților publice. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat faptul că: „(...) libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esențiale ale unei societăți democratice (...) fiind valabilă nu numai pentru informațiile sau ideile primite favorabil sau considerate ca inofensive ori indiferente, dar și pentru acelea care izbesc, șochează ori ingrijorează o anumită parte a populației.” (cauza Handyside c Regatului Unit)</p><p>Totodată, potrivit art. 1357 Cod Civil: „cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită săvarșită cu vinovăție, este obligat să il repare.”</p><p>Luand in considerare prevederile legale antemenționate, rezultă faptul că pentru a putea fi angajată răspunderea civilă delictuală, este necesară intrunirea cumulativă a mai multor condiții: existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, existența unui raport de cauzalitate intre fapta ilicită și prejudiciu, existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constand in intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat, ori cea mai ușoară culpă.</p><p>Astfel cum am mai afirmat in cadrul prezentei intampinări, subsemnatul apreciez că nu se poate vorbi despre o răspundere civilă delictuală dacă NU s-a produs un prejudiciu, o pagubă, o daună. Pentru ca un prejudiciu să fie susceptibil de reparare, trebuie indeplinite cumulativ anumite condiții, respectiv: să fie cert, adică să fie sigur atat in privința existenței sale, cat și in privința posibilității de evaluare și să nu fi fost incă reparat.</p><p>Or, postarea subsemnatului, după cum am arătat, datează din data de 4 decembrie 2019, adică de 8 luni. Presupusul risc nu mai este ”viitor”, adică presupus, ci ”trecut”, adică real și verificabil. Petentul este așadar, astăzi, în poziția de a demonstra existența prejudiciului invocat, nu doar iminența sa. Totodată, în cazul în care petentul a înregistrat retrageri ale membrilor, pentru constatarea prejudiciului cauzat de subsemnatul acesta trebuie să demonstreze concomitent două lucruri: 1) că retragerile din USLIP IAȘI au la origine postările mele și 2) că cele afirmate în postări sunt false. Or nu se face nici proba existenței retragerilor, și cu atât mai puțin a retragerilor din pricina postărilor subsemnatului. Și toate aceste aspecte ar trebui să fie probate in contextul in care, astfel cum ușor este de observat, in postarea subsemnatului nu am făcut niciunde referire in mod explicit la petent.</p><p>Luand in considerarea toate cele menționate mai sus, probele de care am ințeles să mă folosesc in apărarea mea, coroborate cu textele legale invocate, solicit onoratei instanțe respingerea cererii de chemare in judecata formulată de petent, ca neintemeiată.</p><p>In drept: texte legale invocate in cadrul intampinării.</p><p>In probațiune: solicit admiterea probei cu inscrisuri;</p><p>Totodată, solicit respectuos onoratei instanțe să oblige petentul să depună la dosarul cauzei următoarele documente, cu posibilitatea de a-mi completa prezenrta intampinare in funcție de informațiile furnizate:</p><p>4)<span style="white-space: pre;"> </span>Veniturile totale ale liderilor USLIP IAȘI, în particular veniturile președintelui USLIP IAȘI, ale membrilor Biroului Executiv, ale membrilor Consiliului Județean USLIP IAȘI, ale membrilor Comisiei de Cenzori precum și ale tuturor liderilor de sindicat care beneficiază de degrevare de normă didactică totală sau parțială pe întreaga perioadă a deținerii funcțiilor din cadrul USLIP IAȘI sau, alternativ, pentru ultimii 10 ani</p><p>5)<span style="white-space: pre;"> </span>Procesul verbal al alegerii membrilor comisiei de cenzori</p><p>6)<span style="white-space: pre;"> </span>Modul în care sumele provenite din cotizații și activități economice au fost cheltuite în ultimii 10 ani.</p><p><span style="white-space: pre;"> </span>De asemenea, solicit admiterea probei testimoniale cu urmatorii doi martori:</p><p><span style="white-space: pre;"> </span>Doamna YYY Timișoara.</p><p><span style="white-space: pre;"> </span>Teză probatorie: in susținerea afirmațiilor subsemnatului conform cărora , în pofida absenței vreunei adeziuni la vreun sindicat, profesorilor li se retrăgea în mod automat cotizația sindicală, inainte de emiterea OM 4576 din 2011 prin care cotizația de sindicat nu mai era colectată direct din salariul cadrelor didactice.</p><p><span style="white-space: pre;"> </span>Domnul profesor universitar XXX</p><p><span style="white-space: pre;"> </span>Teză probatorie: semnificația expresiilor: ”deparazitarea sindicatelor”, “structură cvasi-mafiotizată”, sindicaliști veroși.”, in accepțiunea publicului larg, explicată din perspectiva martorului, in calitate de .</p><p>Semnat: Funeriu Petru-Daniel</p><p><br /></p><p><br /></p><p><br /></p><p><br /></p><p><br /></p>Daniel P. Funeriuhttp://www.blogger.com/profile/11870777563783868715noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4424224804770364837.post-60475191325867008812020-10-14T13:29:00.004+03:002020-10-14T18:06:03.373+03:00Cu tancul în lanul imposturii educaționale<p>Nu am vorbit
despre partea educațională a cazului Baranga până nu mi-am luat cele mai bune
informații pe care cineva, cu excepția președintelui, le poate lua în România. Lucrurile
sunt clare pe partea politică: premierul are obligația să-i nimicească politic
pe toți cei aflați pe traseul susținerii politice a lui Baranga. Iată ce am
aflat:</p>
<p class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="mso-list: l3 level1 lfo1; text-indent: -0.25in;"></p><ul style="text-align: left;"><li><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><b><i>exista
(poate mai există) un sistem (subliniez, un sistem, nu o persoană)</i></b> care contra
cost îți dădea diplomă de bacalaureat ȘI foaie matricolă chiar dacă nu o aveai
nici pe pe prima, nici pe a doua;<o:p></o:p></span></li><li><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">pe
baza acestora te înscriai la o facultate neacreditată, care, neacreditată
fiind, nu putea să dea diplomă de licență;<o:p></o:p></span></li><li><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">ulterior,
pe baza “absolvirii” studiilor la universitatea neacreditată, contra cost,
mergeai la o universitate acreditată și dădeai examenele. Evident erai lăsat să
copiezi cât să nu bată la ochi dar, dacă dădeai mai mulți bani, mergea altul să
dea examenele în locul tău. Mi se spune (nu am probe, dar având în vedere
sursele, cred) că celui care dădea examenul în locul tău i se furniza inclusiv
o carte de identitate plastografiată;<o:p></o:p></span></li><li><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">odată
diploma de licență obținută restul (master, doctorat, abilitare) era floare la
ureche căci deja se bazau pe acte reale din punct de vedere fizic (nu erau
falsuri, ca banii falși de exemplu) dar obținute fraudulos (deci extrem de greu
de dovedit).</span></li></ul>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Un astfel de
exemplu au fost celebrii absolvenți italieni
de medicină de la Maiorescu, Oradea și Arad. Au fost prinși pentru că nu
intraseră pe teritoriul național pe perioada studiilor... Lor le-a fost retrasă
diploma <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>imediat după introducerea de
către mine în lege a posibilității retragerii administrative a diplomei<a href="file:///C:/Users/DPF/Desktop/baranga%20RMUR.docx#_ftn1" name="_ftnref1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Calibri","sans-serif"" lang="RO" style="font-size: 11pt; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-GB; mso-fareast-theme-font: minor-fareast; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[1]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>
(doar așa Italia (care avea dreptate!) a stopat scandalul de la nivelul UE
referitor la diplomele obținute fraudulos<a href="file:///C:/Users/DPF/Desktop/baranga%20RMUR.docx#_ftn2" name="_ftnref2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Calibri","sans-serif"" lang="RO" style="font-size: 11pt; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-GB; mso-fareast-theme-font: minor-fareast; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[2]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>).
Retragerea diplomelor a fost, din păcate, anulată de ÎCCJ după ce am plecat din
minister<a href="file:///C:/Users/DPF/Desktop/baranga%20RMUR.docx#_ftn3" name="_ftnref3" style="mso-footnote-id: ftn3;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Calibri","sans-serif"" lang="RO" style="font-size: 11pt; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-GB; mso-fareast-theme-font: minor-fareast; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[3]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>.</span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Nu am cunoscut
acest modus operandi cât am fost în funcție, însă am mirosit că ceva era
putred. De aceea am introdus în Legea 1 a educației naționale obligația înființării<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>unui Registru Matricol Unic (RMUR) pentru
controlul riguros al diplomelor<a href="file:///C:/Users/DPF/Desktop/baranga%20RMUR.docx#_ftn4" name="_ftnref4" style="mso-footnote-id: ftn4;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Calibri","sans-serif"" lang="RO" style="font-size: 11pt; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-GB; mso-fareast-theme-font: minor-fareast; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[4]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>.
Care, RMUR, are o poveste interesantă: introdus în legea semnată de mine în
2011, platforma informatică propriu-zisă a fost finalizată în 2012, la puțin
timp după ce nu am mai fost în funcție. Totuși, din 2012 în 2016 nu s-a
întâmplat nimic: pur și simplu nimeni nu s-a ocupat să introducă datele studenților.
În 2016, ministrul Adrian Curaj a introdus, primul, în contractul de finanțare
al universităților obligativitatea acestora să completeze registrul<a href="file:///C:/Users/DPF/Desktop/baranga%20RMUR.docx#_ftn5" name="_ftnref5" style="mso-footnote-id: ftn5;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Calibri","sans-serif"" lang="RO" style="font-size: 11pt; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-GB; mso-fareast-theme-font: minor-fareast; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[5]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>.
Care era, evident, operațional pentru viitor, nu și pentru trecut: mafioții au
avut astfel 5 ani pentru a șterge urmele.</span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">În concluzie</span></p><p class="MsoNormal"></p><ol style="text-align: left;"><li><span lang="RO" style="text-indent: -0.25in;"><span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; line-height: normal;"> </span></span><span lang="RO" style="text-indent: -0.25in;">RMUR
a început să fie utilizat abia în 2016, cu toate că era funcțional din 2012. Fraudele anterioare, dacă au fost dibaci
executate, sunt foarte greu de depistat. Întrebarea mea este: de ce doar în
2016? De ce, contrar legii, până atunci nu s-a făcut nimic?</span></li><li><span lang="RO">De ce
instituțiile abilitate ale statului nu au informat miniștri, premieri,
președinți, despre acest fenomen? Subliniez, fenomen, nu eveniment izolat. Dacă
nu știau trebuie demisii. Dacă au fost părtași trebuie condamnări.</span></li><li><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Dl.
Orban are obligația să spună public pe ce filieră a venit Baranga și să nimicească
politic întreaga filieră. Altminteri el și partidul său girat de președinte
sunt părtași la distrugerea filonului moral al națiunii.</span></li><li>E
bine că un politician care se va afla în următorul Parlament și conduce
Consiliul Național al Rectorilor, dl. Câmpeanu, reacționează puternic și cere
operaționalizarea completă a RMUR, așa cum l-am gândit în lege.</li><li><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Nu,
nu toți miniștrii sunt la fel. Nu accept ca eu, care mi-am pus în balanță
imaginea publică și mi-am asumat riscuri personale uriașe (gândiți-vă că Emilia
Șercan a fost amenințată cu moartea pentru acte similare) să fiu pus în aceeași
oală cu miniștrii care nu au făcut nimic pentru curățenie. Da, a fi ministru
este o onoare, dar nu când ești pus alături de mulți dintre cei care mi-au
urmat.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></li><li><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Nu,
nu ”fiecare ministru vine cu reforma lui”. Fiecare ministru vine cu camarila
lui. România a beneficiat de o singură reformă: cea gândită de Mircea Miclea în
Comisia Prezidențială și pusă în practică de mine prin Legea 1. Restul au fost
modificări cu un singur scop: avantaje politice și financiare pentru cei care
le făceau. Cred că și România Educată are de unde se inspira.</span></li><li>Știți
care e cel mai fain sentiment? Când cei care îți erau inamici cer, peste ani,
să fie aplicate fix măsurile tale. Asta à propos de dl. Câmpeanu, care a fost
membru al guvernului Ponta și nu le-a aplicat iar acum, iată, a luat sabia
dreptății în mână. Sper să o și folosească, nu doar să o arate. Și comunismul,
până la urmă, tot de un comunist, Gorbaciov, a fost dezmembrat...</li></ol><p></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">La nivel
personal, de care nu doresc să fac abstracție (până la urmă deciziile politice sunt
luate de oameni, unii buni, alți proști) am obligația să vă întreb pe voi, care
azi urlați ca din gură de șarpe când vedeți că sunteți victime ale imposturii: <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="text-align: left; text-indent: -0.25in;"></p><ul style="text-align: left;"><li><span lang="RO" style="font-family: Symbol; text-indent: -0.25in;"><span style="font-family: "Times New Roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; line-height: normal;"> </span></span><span lang="RO" style="text-indent: -0.25in;">unde
erați și cui luați partea în 2010-2011 când eram masacrat politic și mediatic din
cauza acestui articol 201?</span></li><li><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Unde
erați și cui luați partea când mă luptam, împreună cu doar 4-5 oameni,
împotriva mafiilor din educație cărora le cauzam pierderi de sute de milioane
de euro prin mecanismele de fraudare a diplomelor, începând cu cele expuse mai
sus (tăiate de la rădăcină de mine prin RMUR) continuând cu copiatul la bac și
doctoratele plagiate (ambele stopate tot de mine și, ulterior, de preluarea
ștafetei de Emilia Șercan), sau cu evaluarea granturilor de cercetare de o
camarilă politică, proces stopat tot de mine și Dragoș Ciuparu în 2011? <o:p></o:p></span></li><li><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Ați
ieșit în stradă pentru a-l băga pe Dragnea la pușcărie, de ce nu ieșiți în
stradă pentru a apăra fibra morală a educației din România, infinit mai
importantă?<o:p></o:p></span></li><li><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Înainte
de a vota, v-ați uitat un pic mai atent la persoanele și partidele votate, sau
doar la garagara pe care o fac?</span></li></ul><div><span style="background-color: white; color: #222222;"><span style="font-family: inherit;"><b>E, însă, ceva mult mai grav: ne-am obişnuit să ne îngropăm morții sub pământ şi vii sub hârtii: ștampila și dosarul cu șină bat orice logică a bunului simț.</b> Cea mai înaltă instanță, Înalta Curte de Casație şi Justiție, judecă pe formă, nu pe fond. Falşilor medici italieni li s-a lăsat dreptul la practică, în ciuda tuturor dovezilor imposturii pentru că... art. 146 din legea 1 nu bate nuşce articol din altă lege... Lui Ponta, nuşce oficiu al drepturilor de autor i-a declarat cartea neplagiată pentru că... folosise un font diferit.</span></span></div><div><span style="background-color: white; color: #222222; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><br /></span></div>E, desigur, treaba fiecăruia să judece acum gradul meu de aroganță sau alte
chestii inexistente, dar rețineți un lucru: nimeni în afară de mine și câțiva
oameni care mi-au făcut onoarea colaborării nu s-a pus de-a curmezișul imposturii,
cu fapte, nu vorbe, în cei 31 de ani postrevoluționari. Pentru că am făcut-o
nimeni nu poate să-mi spună vreodată, mie, că nu se poate! Se poate, dar nu se
vrea! Nu doar că nu se vrea la nivel politic, ci, având în vedere că poporul
votant a ales hoți de doctorate ca Ponta, limitați intelectual ca noul pesede
sau gargaragii, tentația de a spune că, de fapt, poporul nu vrea, e destul de
mare. Și, în definitiv, cine suntem (eu și cei câțiva oameni care mai luptă pentru
un sistem corect al valorilor în educație) pentru a face o curățenie nedorită
de majoritate? E desigur, dreptul fiecăruia să mă judece, dar e obligația mea
să vorbesc despre lucrurile bune pe care le-am făcut.<br />
<p class="MsoNormal" style="margin-left: 0.25in;">În prag de alegeri am obligația să spun, public, că premisele unei
schimbări în bine în educație sunt proaste:</p>
<p class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="margin-left: 0.75in; mso-add-space: auto; mso-list: l1 level1 lfo4; text-indent: -0.25in;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;"><span style="mso-list: Ignore;">·<span style="font: 7pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">niciun
partid nu are în rândul aspiranților la loc eligibil în Parlament un număr
suficient de oameni care să întruchipeze vectorul reformei reale și nici o
apartenență la agenda schimbărilor necesare în educație,<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left: 0.75in; mso-add-space: auto; mso-list: l1 level1 lfo4; text-indent: -0.25in;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;"><span style="mso-list: Ignore;">·<span style="font: 7pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">premisele
alocării fondurilor europene pentru educație și cercetare nu sunt bune:
observațiile mele îmi arată că agenda unei ”împărțeli politice” bate agenda
nevoilor realiste ale educației, or fără acești bani vom fi subfinanțați,<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin-left: 0.75in; mso-add-space: auto; mso-list: l1 level1 lfo4; text-indent: -0.25in;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;"><span style="mso-list: Ignore;">·<span style="font: 7pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">oferta
PNL poate fi judecată prin prisma acțiunilor din ultimul an, cei de la USRPLUS
au planuri ridicole în domeniul educației, pe care le-am taxat ca atare iar PSD
are un uriaș potențial toxic prin oamenii din eșaloanele inferioare,<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraphCxSpLast" style="margin-left: 0.75in; mso-add-space: auto; mso-list: l1 level1 lfo4; text-indent: -0.25in;"><!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;"><span style="mso-list: Ignore;">·<span style="font: 7pt "Times New Roman";">
</span></span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">situația
este atât de degradată încât și Einstein dacă ar fi ministrul educației și tot
nu ar reuși mare lucru. E nevoie ca premierul și întreg aparatul guvernamental,
de la fonduri europene la muncă, IT și finanțe să știe și să vrea să facă.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">PS: credeți că e
singular cazul Baranga? Sunt, probabil, mii de Baranga, unii în funcții înalte.
Primul căruia i-aș verifica validitatea diplomei de bacalaureat e plagiatorul
național VV Ponta. Și nu, nu e o glumă și nici un atac politic. <o:p></o:p></span></p>
<div style="mso-element: footnote-list;"><!--[if !supportFootnotes]--><br clear="all" />
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<!--[endif]-->
<div id="ftn1" style="mso-element: footnote;">
<p class="MsoFootnoteText"><a href="file:///C:/Users/DPF/Desktop/baranga%20RMUR.docx#_ftnref1" name="_ftn1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Calibri","sans-serif"" style="font-size: 10pt; mso-ansi-language: FR; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-GB; mso-fareast-theme-font: minor-fareast; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[1]</span></span><!--[endif]--></span></span></a> Art. 146
Rectorul poate anula, cu aprobarea senatului universitar, un certificat sau o
diplomă de studii atunci când se dovedeşte că s-a obţinut prin mijloace
frauduloase sau prin încălcarea prevederilor Codului de etică şi deontologie
universitară.<o:p></o:p></p>
<p class="MsoFootnoteText"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><o:p> </o:p></span></p>
</div>
<div id="ftn2" style="mso-element: footnote;">
<p class="MsoFootnoteText"><a href="file:///C:/Users/DPF/Desktop/baranga%20RMUR.docx#_ftnref2" name="_ftn2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Calibri","sans-serif"" style="font-size: 10pt; mso-ansi-language: FR; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-GB; mso-fareast-theme-font: minor-fareast; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[2]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO"><a href="https://www.mediafax.ro/social/scandalul-diplomelor-false-inchis-autoritatile-italiene-nu-se-vor-mai-opune-recunoasterii-lor-in-ue-8988204">https://www.mediafax.ro/social/scandalul-diplomelor-false-inchis-autoritatile-italiene-nu-se-vor-mai-opune-recunoasterii-lor-in-ue-8988204</a><o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoFootnoteText"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><o:p> </o:p></span></p>
</div>
<div id="ftn3" style="mso-element: footnote;">
<p class="MsoFootnoteText"><a href="file:///C:/Users/DPF/Desktop/baranga%20RMUR.docx#_ftnref3" name="_ftn3" style="mso-footnote-id: ftn3;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Calibri","sans-serif"" style="font-size: 10pt; mso-ansi-language: FR; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-GB; mso-fareast-theme-font: minor-fareast; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[3]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO">Decizia ÎCCJ nr. 3068/2012 vezi și https://www.hotnews.ro/stiri-esential-20743670-intampla-instanta-deciziile-universitatilor-retragere-titlurilor-doctor-jurisprudenta-impiedica-functionarea-noului-mecanism-propus-ministerul-educatiei.htm<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn4" style="mso-element: footnote;">
<p class="MsoNormal"><a href="file:///C:/Users/DPF/Desktop/baranga%20RMUR.docx#_ftnref4" name="_ftn4" style="mso-footnote-id: ftn4;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Calibri","sans-serif"" style="font-size: 11pt; mso-ansi-language: FR; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-GB; mso-fareast-theme-font: minor-fareast; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[4]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO">Art. 201<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">(1) Se constituie
Registrul matricol unic al universităţilor din România, denumit în continuare
RMUR. RMUR este o bază de date electronică în care sunt înregistraţi toţi
studenţii din România din universităţile de stat sau particulare acreditate ori
autorizate să funcţioneze provizoriu. Registrele matricole ale universităţilor
devin parte a RMUR, asigurându-se un control riguros al diplomelor.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">(2) Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, la propunerea CNFIS,
elaborează un regulament de alocare a codului matricol individual, precum şi
conţinutul informaţiilor care vor fi scrise în RMUR.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">(3) RMUR este un
înscris oficial protejat legal. Falsificarea înscrisurilor din registrul
matricol se sancţionează potrivit legii.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">(4) RMUR,
registrele matricole ale universităţilor şi sistemele informatice aferente se
elaborează în termen de cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare a
prezentei legi.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">(5) Baza de date
electronică aferentă RMUR înregistrează şi păstrează evidenţa diplomelor
universitare emise în România, pe baza registrelor existente în universităţile
acreditate.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoFootnoteText"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><o:p> </o:p></span></p>
</div>
<div id="ftn5" style="mso-element: footnote;">
<p class="MsoFootnoteText"><a href="file:///C:/Users/DPF/Desktop/baranga%20RMUR.docx#_ftnref5" name="_ftn5" style="mso-footnote-id: ftn5;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Calibri","sans-serif"" style="font-size: 10pt; mso-ansi-language: FR; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-GB; mso-fareast-theme-font: minor-fareast; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[5]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO">5.2. Obligaţiile beneficiarului: -
răspunde de corectitudinea datelor solicitate de MENCȘ, inclusiv cele introduse
în Registul Matricol Unic, în baza cărora sunt alocate fondurile bugetare. </span></span>Completarea
datelor aferente anului I de studii pentru ciclurile universitare de licență,
master și doctorat în Registrul Matricol Unic (RMU) se face până la 31.03.2016.<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><o:p></o:p></span></p>
</div>
</div>Daniel P. Funeriuhttp://www.blogger.com/profile/11870777563783868715noreply@blogger.com0