Despre puțină fericire

Astăzi a fost o zi obișnuită din viața mea publică. Intervenție televizată la RTV despre evaluarea națională (în care am spus exact ceea ce am scris pe blog). În platou erau, surprizăăăă, dna Andronescu și, ta-daaaam, dna Rogalski. Am mai fost la lansarea filialei Mișcarea Populară Caraș-Severin. A fost și o conferință de presă (unde nu au lipsit clasicele întrebări: „va fi Traian Băsescu locomotiva Mișcării Populare?”, „ce părere aveți despre Constituția lui Crin și regionalizarea lui Dragnea?”, „cum vă simțiți în „Frunzăverde-land?”, etc.

Uneori este foarte dificil să-ți explici ție însuți de ce, într-o duminică frumoasă de vară, când oamenii normali stau la terasă cu prietenii, tu îți pierzi vremea explicând cum stau lucrurile cu evaluarea națională. Explicând cui? Principalului responsabil al aplatizării ierarhiilor. Principalului responsabil al răsturnării valorilor din România. Doamnei Andronescu. Plus celei care are explicații de dat, conform multor părinți, despre de industria meditațiilor la limba română de la Școala Centrală și din București în general (dna Rogalski).

Sau mai rău, pentru că cele două măcar sunt femei, cum poți să-ți pierzi vremea vorbind despre Dragnea și Crin? Da, uneori chiar te întrebi ce anume te ține activ în această luptă cu mlaștina politicii din România?

Spre norocul meu am primit astăzi un răspuns. De la un domn, pe care nu-l cunosc, dar care mi-a scris textul de mai jos. Pentru un asemenea E-mail merită să te lupți cu 100 de Dragnea și 100 de Crini la un loc.


  • Sunt cateva saptamani de cand mi-am propus sa va trimit acest mesaj, dar agitatia cotidiana m-a oprit pana acum.
    Sunt parinte. Cristina are 6 ani si jumatate, iar Radu, patru ani si jumatate. Acum mai bine de un an, cand fetita mea era la gradinita si a aparut necesitatea clasei pregatitoare la scoala, am fost unul dintre parintii confuzi, complet debusolati, care nu stiau ce sa faca. Fetita mea mergea la gradinita, noi eram multumiti, ea era fericita. Cand am aflat ca trebuie sa mearga la scoala, pentru grupa zero, am fost suparati. Am trecut prin evaluari, prin chinurile cauzate de faptul ca nu stiam cum, unde, in ce fel. De la gradinita ni se dadeau informatii contradictorii, presa specula mai mult decat informa, la scolile din zona nimeni nu stia nimic concret. Am fost nevoit sa ajung pana la Ministerul Educatiei, la o conferinta de presa, pentru a afla informatii corecte.
    Intr-un final insa, am inscris fata la scoala, la clasa zero. Si a trecut un an. Unul in care, fetita mea a invatat sa scrie, sa citeasca, sa socoteasca. Anul s-a terminat, la serbare a fost laudata, mi-au fost inmanate materialele didactice lucrate in acest an, diplomele obtinute la concursurile avute in scoala. Dupa un de "clasa zero", pe langa tot ce a invatat, cea mai mare realizare, o consider dragostea enorma pe care copilul meu a dobandit-o pentru scoala! Fiecare seara in care mergea singurica la culcare, pentru a se putea trezi odihnita a doua zi pentru scoala, fiecare dimineata in care ochii mei obositi abia se puteau deschide, in timp ce copilul meu statea la marginea patului meu, dupa ce singura se trezea si imi spunea :"tati, e ora de mers la scoala!"....
    Astazi dimineata s-a trezit....E duminica, e vacanta....Am gasit-o la marginea patului meu..."Tati, am visat ca a inceput scoala...Putem sa mergem la scoala ??!"
    La gradinita a fost frumos. Dar niciodata, nu am simtit ca e altceva decat, un loc de joaca. La scoala, imi vad copilul fermecat de miracolul cunoasterii. Fericit de fiecare descoperire, de fiecare lucru nou pe care il invata. Bucuroasa de fiecare zi. Si, pentru fericirea copilului meu, va multumesc. Si imi cer iertare, pentru toate gandurile nepotrivite avute in urma cu un an.
    Cu respect, un parinte fericit.

Comentarii

  1. Incepi sa lupti din instinct de supravietuire. Ca atunci cand cazi in apa si simti ca te sufoci. Dai din maini, din picioare, ca sa iesi la suprafata, sa iei o gura de aer. Si nu te intrebi daca e duminica, sau luni.

    RăspundețiȘtergere
  2. Superb, pentru ca un copil invata si ii place; pentru ca un tata a avut ragazul necesar scrierii acestei scrisori de multumire si de recunoastere a unei masuri luate, foarte bine!

    RăspundețiȘtergere
  3. Felictari pentru introducerea clasei pregatitoare si de asemenea,pentru toata munca de ministru ori consilier depusa cu cele mai bune intentii si chiar indiferent de conditii!
    Eu am convingerea ca nu va fi in zadar!
    Sustin total cele afirmate in scrisoare.
    Cu respect si sustinere,un alt parinte fericit.

    RăspundețiȘtergere
  4. Da, superb. Adevarat. Insa mare atentie, pt. ca tindem sa traim intr-o forma de "autism, cum traiam noi acolo, in '90, in P-ta Universitatii" (citat din una din persoanele pe care o admir, dl Patapievici). Tatal acesta e, da, un om NORMAL, absolut adevarat; insa, vedeti, dle Funeriu, inca nu e evident ca dansul+dvs+eu, adica noi, astia normalii, formam o majoritate, in tara asta. Asta-i tristul adevar: inca nu e deloc evident. Deci....faceti mai repede partidul MP, uniti mai repede dreapta, ca sa am/sa avem ce sa votam in 2016!! Ca, daca iar se amana pana cu-o zi inainte, ARD 16% scrie pe noi, iar Ponta/Cacarau se vor invesnici in tara asta, laputere....

    RăspundețiȘtergere
  5. Draga Daniel,

    Nu te pui sa explici tampitilor corupti idealuri inalte. Eu continui sa va citesc blogul, in ciuda misto-ului facut de colegi. Sa nu arunci margaritare porcilor.... Doamna Andronescu este o fosila arahnoida de demult. Din pacate sunt milioane ca ea, batrani si tineri. La tineri....e si mai greu sa explici de ce e rau sa copieze la Bac.

    Dar apreciez eforturile dv. Incercati sa iluminati cadre didactice, parintii (majoritatea educati tot in acelasi sistem pacatos) si tinerii. Politrucii....pentru ei Bac.-ul si sistemul de educatie inseamna doar cum sa faci rost de bani. Groaznic.

    RăspundețiȘtergere
  6. Buna seara!Ce parere aveti despre bacul la romana?Se presupune ca s-a dat bac diferentiat si cu camere,dar a fost doar un mod de a se aloca alte subventii.In primul rand mi s-a parut mult mai usor baul de la uman decat cel de la real.As fi luat 10 la subiectele lor.Pe langa faptul ca subiectul 3 a fost greu si majoritatea nu l-au facut,sau de fapt l-au facut,copiind.La mine in clasa isterie generala ,un baiat a intors capul si l-au avertizat ca il dau afara,iar in alte clase se facea schimb de ciorne si se vorbea ca la bar,sa nu uitam ca si supraveghetorii ii ajutau spunandu-le versuri din poezie.Nu mi se pare corect ca eu care am invatat toate operele epice,chiar si cele care nu intra in programa si am invatat si poezii,dar nu cele care mi-au picat,sa iau o nota mediocra,iar altii care nu stiu nimic,care nu s-au pregatit si au avut norocul de a afla subiectele sau de a fi ajutati sa ia mai mult ca mine.Propun sa se dea bacul din nou,desi stiu ca e imposibil,asa ar fi corect.Nu ma intelegeti gresit,nu imi doream sa fiu intr-o clasa in care sa pot copia,dar nu sunt de acord cu asemenea discrepante.Pana la urma legea e aceeasi pentru toti.

    RăspundețiȘtergere
  7. Mare dezamagire cu bacul.In toate orasele s-a copiat.

    RăspundețiȘtergere
  8. Domnule ministru,

    Doamna Rogalski are probleme mai mari decât cea menţionată de dvs... Zic aşa, să ştiţi, că v-oţi mai întîlni în studiouri. O "mică" şi veche problemă de plagiat. Într-un manual şcolar. Acuma, cum să vă zic, pe de o parte o înţeleg pe doamna că a trebuit să plagieze, că atunci când nu plagiază, scrie nişte tâmpenii de te doare capul. Acum mai bine de 10 ani, când eram profesor aproape debutant, a trebuit să predau un an după fabulosul manual de română în discuţie în articolul de mai jos (eram profesor detaşat, iar manualul de studiu fusese ales de colegii de catedră). Şi erau lecţii, mai exact analize de opere literare, unde făceam aşa: tăiam cu creionul pagina din manual şi-i puneam pe copii să facă la fel, spunându-le: "Dacă ziceţi asta la Bac, vă pică".
    Asta e, plagiatul la noi nu e o vină, mai are puţin şi ajunge o mândrie.

    http://www.observatorcultural.ro/Plagiatul-noua-moda-academica*articleID_5578-articles_details.html

    În urma demersurilor redacţiei Observatorului cultural pe lângă ministrul de atunci al educaţiei, dl Anthanasiu, căruia i s-a cerut retragerea de pe piaţă a manualului, acesta a fost reeditat anul următor... identic!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Oldies and Goldies

Homeschooling: inginerie socială, nicidecum alternativă educațională

Cum e cu latinitatea Limbii Române (text scris de tata, adică de Ionel Funeriu)

Mica mea mare răfuială cu unii „lideri de opinie”: sunteți și voi vinovați

A beautiful mind : cum sa iei premiul Nobel cu un articol de 28 de randuri

Adevărul despre aberația auxiliarelor: despre imbecilitatea agresiv-distructivă din România