La început de an şcolar

Mi-a trebuit ceva timp până am reuşit să procesez şi să analizez la rece ceea ce s-a întâmplat de fapt în 18 şi 19 august la dezbaterea despre legile educaţiei de la Parlament. În paranteză fie spus o iniţiativă foarte bine venită dar puţin tardivă (e adevărat, poate am şi eu o mică parte de vină: am avut încă din martie o discuţie exploratorie cu Preşedinta Camerei, Dna Roberta Anastase dar nu am concretizat nimic atunci). Care sunt concluziile pe care le-am tras:
au fost vizibile, cum era normal, grupurile de presiune din educaţie:
sindicatele îşi utilizează forţa adesea, paradoxal, împotriva intereselor profesorilor. Nu sunt convins însă că îşi şi dau seama de acest lucru. Sindicatele nu sunt, totuşi, acel căpcăun anti-reformă despre care auzim în presă. Îi cunosc bine pe mulţi lideri sindicali şi nu ştiu cum se face că atunci când ai o discuţie privată, pe substanţă, majoritatea sunt oameni deosebit de bine informaţi, bine intenţionaţi şi progresişti. Când apare o cameră de luat vederi însă, mulţi se transformă brusc în ceea ce vedem de ani buni pe ecrane. Instinctul îmi spune că se poate lucra bine cu sindicatele dacă, în sfârşit, un ministru ar spune ce face si face ce spune. Dar asta ar presupune ca şi sindicatele să facă acelaşi lucru, iar după 20 de ani în care, aproape obligaţi, au ţinut un limbaj dublu poate este mult să ceri aşa ceva.
Rectorii din sistemul privat vor libertate maximă în gestionarea universităţilor şi răspundere minimă. De înţeles şi de discutat.
Rectorii de la universităţile mici, de provincie, caută să nu îşi piardă statutul dobândit în plan local şi pentru aceasta se forţează, frecvent cu dificultate, să demonstreze că şi ei contează în ecuaţie. Atitudinea lor arată clar că, tocmai pentru a-i extrage din această competiţie inegală cu marile universităţi, diferenţierea universităţior în funcţie de misiunea lor este o măsură excelentă.
UDMR îşi urmăreşte migălos interesul, PNL vociferează (păcat, aveau lucuri importante de apărat, bilanţul lor nu este catastrofal), PSD are o gândire atât de alambicată încât nici până azi nu am înţeles ce vor exact. Am poziţionat PDL, natural, în linia demersului prezidenţial. Din păcate am văzut, dacă mai era nevoie, că niciun partid nu a reuşit să se ridice la înălţimea demersului Preşedinţiei, şi asta pentru că partidele au obiceiul de a alunga specialiştii iar Preşedintele de a-i aduna.
Organizaţiile de părinţi şi de elevi sunt aproape inexistente. Bună totuşi intervenţia reprezentantei elevilor, care a şi fost (populist după părerea mea) aplaudată. O serie de ONG-uri se poziţionează de o parte sau alta dar nu neaparat din interes ci prin opţiuni care par cântărite.
Cea mai mare decepţie au fost organizaţiile de studenţi care nu au avut nimic interesant de spus, au vrut să facă un joc politic de foarte joasă factură. Nu au arătat nimic decât o rinocerizare precoce şi o mare disponibilitate de a juca rolul ucenicului vrăjitor. Interesant, cei doi reprezentanţi ai studenţilor care au stat o perioadă bună în străinătate au fost clar peste nivelul celorlalţi.
Am fost surprins plăcut de doi oameni: premierul, care a stat la cele aproape 10 ore de discuţii şi Mihail Hărdău, care a avut o intervenţie savuroasă. Am putut lesne măsura sarcina ingrată a premierului, şi anume aceea de a plasa statul într-o poziţie de forţă faţă de interesele (uneori legitime) acestor grupuri de presiune care au obişnuinţa să FIE statul. Cât de bine a reuşit acest lucru vom vedea marţi.

În concluzie am asistat la o coliziune frontală între două opţiuni asupra, de fapt, viitorului ţării. Una etatistă, fricoasă, înghesuită dar oarecum confortabilă şi cealaltă care avea marea calitate de a propune opţiuni clar definite şi mecanisme bine validate de punere în aplicare a acelor opţiuni.

În prima mea intervenţie am afirmat, fără a fi original, că "nu ne putem gândi viitorul prin prisma prejudecăţilor trecutului". Restul dezbaterii m-a convins despre cât de mare este pericolul de a construi acel viitor într-un mod strâmb: nu pentru a descătuşa mintea şi energiile copiilor ci pentru a răspunde frustrărilor trecutului traumatizant de care încă nu ne-am debarasat. Am mai spus, la sugestia unui prieten drag, că "pentru o adevărată reformă trebuie să reformăm centrii de putere ai sistemului, care sunt deţinuţi de conducerile universităţilor". Dezbaterea m-a convins că reforma trebuie făcută, oricât de dificil ar fi, împreună cu aceşti centrii de putere şi nu împotriva lor. A bon entendant, salut!

Dezbaterile pot fi urmărite la:

http://www.cdep.ro/informatii_publice/forum.dispSub?catid=4&tmpl=3

intervenţia savuroasă a Dlui Ministru Hărdău este în data de 19 august la timpul 4h:o4min

Comentarii

  1. Bine ati venit in blogosfera. Multumesc lui Bleen am aflat ca aveti un blog pe care il voi urmari.
    Vorbiti de partide si atitudinea lor fata de legea invatamantului, mult mai spumosi sunt sindicalistii care fac greva sa nu fie legea adoptata.

    RăspundețiȘtergere
  2. Rezulta din cele expuse de dvs.ca,PSD merge mana-n mana cu sindicatele si impreuna constituie frana pentru reforma.

    Mi-a placut observatia cu specialistii pierduti pe drum de guvernanti si adunati la Presedentie.Este o parere in totala contradictie cu parerea liderilor politici si de sindicate,care vad in presedinte fermentul dezbinarii si instabilitatii in toate situatiile.
    Atitudinea org studentesti dovedeste nivelul scazut al viitorilor nostri specialisti:fara pregatire,fara orizont bine determinat.

    RăspundețiȘtergere
  3. Bine ai venit printre noi sau cum spune Bleen, "blogosperă şi nu cerceta!", deşi în cazul tău ar fi mai nimerit blogosperă şi cercetează :)
    Referitor la legile educației cât şi la ceea ce postai în "Despre partide" [în PDL, pe care dorim să-l ancorăm solid pe dreapta, trebuie să impunem o mai clară agendă de dreapta] vaucherele educaţionale sunt un instrument desprins din aresenalul politicilor de dreapta. Sper ca forma în care vor apărea la promulgare să nu fie golită de substanţă...

    RăspundețiȘtergere
  4. @ Dora: mi-ar placea sa fac din acest blog un spatiu al ratiunii si al obiectivitatii. Nu vreau nici sa cad intr-un talibanism pro-PDL sau anti-PNL&PSD dar nici nu pot sa las fara raspuns acuze nefondate. De aceea ar fi bine sa ne amintim citeva fapte legate de ceea ce s-a intimplat la Cotroceni in ultimii ani:

    -s-a creat comisia pentru educatie ale carei rezultate se vad, adica, singurul document politic (pact) semnat de toate partidele. Presedintele a spus-o cu subiect si predicat: orice partid sau organizatie poate sa-si insuseasca materialele comisiei. Pacat ca, asa cum spuneam, partidele nu s-a ridicat la nivelul acestui demers.

    -s-a creat comisia de sanatate. Presedintele l-a laudat public pe Dl Bazac (PSD!) in legatura cu ceea ce priveste modul in care a inteles sa foloseasca expertiza acelei comisii.

    -au mai fost create comisii care fie au terminat rapoartele lor (Comunism, Constitutie, Patrimoniu) fie sunt in lucru (Agricultura).

    Pe scurt, Presedintele a luat teme importante, a strans experti si a pus pe masa guvernului si a societatii civile un set de optiuni clare. Dupa toate standardele asta inseamna coeziune nationala in jurul unor proiecte si nu dezbinare. Si, cum spunea un bun prieten: nu e nimic rau in a face bine si a vorbi despre acel bine.

    Poate fi Presedintele criticat? Desigur, de aceea este democratie. E chiar bine sa fie. Dar atunci cind este criticat sa fie criticat pe baza faptelor nu pe baze folclorice. Dar despre asta intr-un alt post.

    RăspundețiȘtergere
  5. Inteleg ca s-au creat tot felul de comisii; pentru ca in acest topic este vorba de prima zi de scoala, o sa ma refer la comisia pentru educatie. Concret, ce a facut aceasta comisie, care este scopul ei, care sunt rezultatele? Ce s-a asteptat de la ea si ce a realizat?
    Cine sunt specialistii, cine i-a propus, ales etc.
    Deci, ce s-a facut ca sa se amelioreze ( si nu rezolve, ) starea jalnica a invatamantului?
    Sper ca ati realizat nuanta: despre ce ar trebui facut toata lumea isi da cu parerea, dar s-a rezolvat ceva in acest sens?
    Multumesc pentru raspuns( uri).

    RăspundețiȘtergere
  6. In educatie:
    www.presidency.ro vedeti tot ceea ce aveti nevoie: cine sunt cei care compun comisia si ce a realizat aceasta comisie. Exact "datul cu parerea" a fost evitat. Asa cum stiti Presedintele nu este Executivul. Deci poate sa aduca un conses politic (realizat prin pact), poate sa puna la dispozitie expertiza dar nu sa si aplice. Asa sunt construite institutiile din Romania.

    RăspundețiȘtergere
  7. Multumesc pentru raspuns, desi, recunsoc, ma asteptam la ceva mai consistent, un raspuns axat pe fondul problemei si nu pe forma.
    Ramane totusi intrebarea ( retorica, evident) de ce atatea comisii , doar ca rezultatele lor sa fie ( poate!) aplicate de executiv! Care executiv, daca nu-i in vacanta sau in campanie electorala, sigur are alte probleme majore de rezolvat.

    RăspundețiȘtergere
  8. @Ilinca: Continutul documentelor despre care vorbeam este de fapt consistenta la care va asteptati. Comisiile sunt necesare pentru a concepe ceea ce trebuie sa se intimple. Executivul (Guvernul) este cel care le pune in aplicare. Stim cu totii ca a pune in aplicare e mult mai greu decit a concepe, ceea ce nu ii scuza cu nimic pe cei din executiv cind ceva nu functioneaza. Nu sunt eu cel care va apara vreun politician in fata profesorilor ;)

    RăspundețiȘtergere
  9. @D. Funeriu "Stim cu totii ca a pune in aplicare e mult mai greu decit a concepe,"

    Fraza aceasta vine de la un cercetator? In meseria dvs. este mai usor sa concepi decat sa pui in aplicare?
    Personal gasesc ca este mai usor sa pui in aplicare niste rezultate ( din orice domeniu, chiar si unul extrem de teoretic) decat sa le concepi.
    Cu conditia sa fie bine ( corect) concepute, ca asa o "teorie" neaplicabila poti sa o "scoti" rapidos. In alta ordine de idei,
    o sa ma uit mai bine pe documentele respective; recunosc ca am facut-o in viteza.
    In fine, fiecare cu parerea lui.

    RăspundețiȘtergere
  10. @Ilinca: oooo, da, e mult mai usor (in cazul meu cel putin) sa am idei de cercetare care-mi par foarte promitatoare dar pentru care colaboratorii mei isi petrec noptile in laborator. Era chiar o perioada in care banuiesc ca ma injurau pentru ca fiecare noua idee insemna citeva luni suplimentare de munca. Acum m-am mai calmat. Daca aveti nevoie de idei ati batut la usa cea buna dar, despre cercetare, ca de obicei, in alt post.

    RăspundețiȘtergere
  11. @D. Funeriu
    Ahaaaaaaa: idei care par promitatoare!
    Asta este diferenta (si poate si de asta gandim diferit si aici nu vorbesc de cercetare, nu asta era scopul, va asigur): fiecare este ( in mod sigur) influentat in gandire de munca pe care o face. Eu una, ideile ce doar mi se par bune le "muncesc" personal ( chiar daca nu intotdeauna singura). Si cand propun ceva "final" atunci stiu ca este alba sau neagra.
    Probabil este prea mult de cerut unei comisii, unde oamenii, totusi, "nu-si dau doar cu parerea".
    :)
    Noapte buna, ma duc sa-mi vad de ideile mele.

    RăspundețiȘtergere
  12. daca veni vorba de nea hardau asta...Poate stii care sunt criteriile de promovare la CSI si full professor in Romania, introduse de hardau cand era ministru. Iti trebuie doua carti publicate, plus cateva chestii usurel de indeplinit, ideea e ca poti sa ai articole ISI cacalau, fara carti nu esti eligibil. M-am uitat pe cv-ul tau de pe pagina comisiei, vad ca acolo nu iti apare nicio carte publicata. Asadar, nu esti calificat inca sa fii CSI sau full professor in Romania, hahaha! (nici eu nu sunt, de altfel, inca nu mi s-a parut suficient de distractiv sa scriu vreo carte, prefer sa scriu articole). Asa ca mai lauda-l mult pe hardau...A propos, cate articole ISI are don hardau, ca e full professor parca, nu? Macar stie cu ce se mananca ISI asta?
    In rest, astept cu foarte mare interes un argument decisiv in favoarea ideii ca angajarea raspunderii pe legea educatiei trebuia facuta inainte de alegeri.
    A propos, vrei o idee concreta (buna Ilinca!) despre ce s-ar putea face efectiv in sprijinul educatiei si cercetarii in Romania? MEC ar trebui sa cumpere acces la ISI Web of Science si sa distribuie accesul tuturor institutiilor interesate. De exemplu, cam asa cred ca se face in Spania (in alte tari cred ca fiecare institutie isi cumpara separat accesul). Eu cand vreau sa intru pe Web of Science trebuie sa ma duc la BCU, caci institutia mea nu are bani sa cumpere acces....

    RăspundețiȘtergere
  13. categoric criteriul relativ la carti este prost. Cred ca multi laureati Nobel nu ar putea sa fie prof in Romania. Eu am refuzat sa scriu vreo 2 pentru VCH si Elsevier. Da, ISI ar trebui sa fie disponibil la toate universitatile din Romania (nu stiu insa daca este posibil ca ministerul sa cumpere licente pentru toata lumea, dar mai stiu ca "when there is a will there is a way".
    Va invit calduros sa ascultati interventia Dlui Hardau. Sunt convins ca va va pune pe ganduri. Am spus ca interventia sa a fost "savuroasa". Si mai spun acum ca am avut senzatia ca denota si anumite regrete si neinpliniri.

    Cind argumentezi o chestiune politica, precum cea cu asumarea raspunderii, ajungi frecvent intr-un impas in care argumentele pro si contra pot chiar sa fie in echilibru. Dar politica implica decizie si asumarea deciziei. Decizia a fost luata. Argumentele pe care vi le-am dat imi par suficient de tari. Dumneavoastra nu. Putere-opozitie. Motiune de cenzura. Tocmai pentru a nu ajunge la discutii eterne au fost inventate mecanismele institutionale de asumare a raspunderii si a motiunii de cenzura. Opozitia poate sa faca istorie miine in Romania: parlamentul sa darame guvernul pentru prima data. Nu se va intimpla. De ce? Pentru ca argumentele pe care vi le-am tot dat au convins pe marea majoritate a parlamentarilor. Nu si pe dumneavoastra care, azi, sunteti in minoritate. Cand erati majoritate aveati de exemplu posibilitatea sa cereti anularea criteriilor referitoare la carti. Eu am incercat fara succes sa il conving pe Dl Anton. Ati fi facut un lucru bun daca ati fi reusit.

    RăspundețiȘtergere
  14. ''Opozitia poate sa faca istorie miine in Romania: parlamentul sa darame guvernul pentru prima data. Nu se va intimpla. De ce? Pentru ca argumentele pe care vi le-am tot dat au convins pe marea majoritate a parlamentarilor.'' Da' de unde! Iti faci iluzii! Argumentele tale nu i-au convins decat pe aia din PDL, pesedistii nici gand sa fie convinsi dar nu vor sustine motiunea de cenzura ca sa ramana la putere, ce dracu', suntem copii? Iar PNL si UDMR sigur nu sunt convinse, dimpotriva. In plus, inca nu am auzit niciun argument privind MOMENTUL asumarii (inainte sau dupa alegeri), ci doar privind necesitatea asumarii (argument cu care la limita as putea fi de acord).
    ''Cand erati majoritate aveati de exemplu posibilitatea sa cereti anularea criteriilor referitoare la carti'' Eu personal? Pai n-aveam cum, nefiind implicat in niciun fel in politica, sunt doar un simpatizant de la distanta al PNL. Ca n-au facut-o liberalii cand au fost la putere, mda, o biluta neagra pentru ei pe chestia asta. Las' ca o face Abramburica, hahaha! A propos, dar de ce nu au fost incluse si criterii (noi) de promovare in legea educatiei? Cred ca s-ar fi potrivit acolo, cu atat mai mult cu cat acum e o bulibaseala, ordinul lui hardau de fapt nu e de sine statator, ci modifica un ordin al lui Miclea, o aiureala.

    RăspundețiȘtergere
  15. @atreides:

    daca cei de la PNL, PSD, UDMR nu sunt convinsi atunci sa semneze motiunea si sa o voteze. E atit de simplu.

    momentul asumarii: pentru ca acum PDL este la guvernare, pentru ca acum exista o majoritate puternica (cel putin teoretic), pentru ca acum este totul pregatit, pentru ca, se stie bine, daca reformele nu sunt facute in primul an al guvernarii ele nu se mai fac niciodata. Daca era dupa mine asumarea se facea a doua zi dupa ce Presedintele a transmis Guvernului propunerile comisiei. Conditiile ideale nu se asteapta se provoaca.

    PNL: pai vedeti, aici e problema. Inteleg ca aveti competente intr-un domeniu si inteleg ca sunteti interesat de mersul lucrurilor, altfel nu am discuta acum pe net. Va spun cum sa procedati pentru ca sa si schimbati ceva: mergeti la organizatia PNL de sector sau la un cunoscut care activeaza la PNL. Explicati care va sunt competentele si ceea ce doriti sa faceti. Si intr-o zi veti face efectiv ceea ce propuneti acum. Care sunt sansele de succes? Foarte mici, exact precum sunt cele ale tuturor care sunt implicati in politica. As prefera sa va am interlocutor intr-o emisiune despre cercetare decit sa am interlocutori care citesc niste punctaje. Este insa mai confortabil sa observam de pe margine si sa spunem de ce nu trebuie facute anumite lucruri. Asadar: rock and roll!

    RăspundețiȘtergere
  16. Inca ceva: ma simt cam inconfortabil pentru ca ma iei cu ''dumneavoastra'', in conditiile in care suntem cam acelasi leat. A propos, vad din cv-ul tau ca ai fost la nationala de chimie si in 1985, atunci am fost si eu la un pas de a ajunge acolo, eram in clasa a 8-a si am fost primul sub linie la municipala, apoi in liceu m-am lasat de sportul asta si m-am apucat de unul mai interesant :) Chiar asa, trebuie sa il stii si pe Sorin Cristescu, nu? Alt chimist de clasa...

    RăspundețiȘtergere
  17. ''Este insa mai confortabil sa observam de pe margine si sa spunem de ce nu trebuie facute anumite lucruri''. Touche! :)

    RăspundețiȘtergere
  18. @atreides:
    da, il stiam bine pe Sorin Cristescu. A propos de tu versus dumneavoastra:

    http://www.youtube.com/watch?v=pvmpvZdTexc&feature=PlayList&p=810992CDFC745890&playnext=1&playnext_from=PL&index=19

    RăspundețiȘtergere
  19. Hehehe, pacat ca nu a fost sa fie sa vedem o astfel de confruntare si intre Basescu si Tariceanu! Si asta doar din cauza decalarii intre parlamentare si prezidentiale, daca ar fi fost anul trecut prezidentialele probabil ca Tariceanu ar fi fost candidatul PNL...

    RăspundețiȘtergere
  20. Cu acest post m-ai incitat astazi sa ascult discutia - partea din 19 August. Am observat cateva aspecte:

    1) faptul ca majoritatea celor care vorbeau nu puteau sa se inscrie in regulile discutiei. In aceste conditii imi e greu sa cred ca o discutie de consiliu sau senat universitar, sau de ce nu o discutie intr-o comisie parlamentara este productiva. Sau atat de productiva ca in cazul in care cei implicati ar fi obisnuiti cu regulile unor asemenea intalniri.

    2) Marea majoritate a luarilor de pozitii au fost pe chestiuni care vorbitorul simtea ca trebuie neaparat sa le puncteze. Si sa le puncteze in momentul in care cel care era vizat se afla in sala. Acest lucru a facut discutia cam greu de urmarit.

    3) Interventia domnului Hardau a fost cel mai interesant punct al discutiei. Bineinteles destul de departe de cele 3 minute si subiectul de atunci al discutiei. Are imensa dreptate si cu normele si cu structura catedrelor. Din pacate putini au urechi sa auda.

    4)Intr-adevar organizatiile studentesti au fost mai mult decat slab reprezentate. Imi imaginez cum ar fi fost intr-un stat ca Olanda, cel mai probabil ar fi cerut dreptul la cuvant mai tot timpul.

    5) De multe ori reforma a luat forma unei lupte sau atitudini impotriva la ceva. In comunism impotriva celor dinaintea comunismului, dupa 89 impotriva comunismului si asa mai departe. S-a incetatenit o ciudata idee ca oprimatul anterior sa oprime in momentul cand ajunge conducator. Astfel s-a pus bazele unei culturi mai degraba bazate pe distrugere pentru a pastra puterea.

    RăspundețiȘtergere
  21. @atreides:
    Pentru o ASTFEL de confruntare e nevoie de doi oameni grei. Eu inca il astept pe al doilea.

    RăspundețiȘtergere
  22. @ Lucian: bine ai venit. Sunt 100% de acord cu ce spui si de multe ori am vehiculat eu insumi punctul 5) din comentariul tau. Poate o aude si prietenul @atreides@ ;)

    In economia dezbaterii fiecare a venit cu ceea ce trebuia sa puncteze, e normal sa fie asa. Dl Hardau nu a avut aceasta constringere, ceea ce a dat elementul de diferentiere binevenit.

    Mai sunt interventii interesante, prin ceea ce ele scot la suprafata (si bine si rau) despre cei care reprezinta, totusi, elitele natiunii noastre. Eu am fost intotdeauna surprins de faptul ca in Romania gasesti excelenta exact acolo unde ea nu ar trebui sa fie si viceversa.

    RăspundețiȘtergere
  23. Hehehe, cum zicea omul tau greu in 2004? Ce blestem o fi pe neamul asta sa trebuiasca sa aleaga intre doi comunisti? Poate anul asta vom avea in sfarsit un presedinte necomunist.

    RăspundețiȘtergere
  24. Referitor la punctul 5) cred ca oricine a trecut studiind printr-o facultate din Ro a vazut acest lucru. Kafka e lipsit de imaginatie cand vine vorba de ciudatenile de conducere in anumite facultati.

    Pe langa cei care si-au agumentat foarte bine pozitia au fost si unele luari de cuvant care au fost foarte confuze. Cred ca nici vorbitorul nu stia ce vrea. Am fost oarecum dezamagit sa observ ca la acest nivel al discutiilor poate exista o lipsa destul de mare de pregatire a temelor de acasa.

    Si nu am inteles, dar poate ma poti lamuri, numarul mare de persoane prezente in sala care nu au avut nici o interventie.

    RăspundețiȘtergere
  25. @atreides
    Daca te gandesti la Crin, nu ai nimerit.
    Daca nu a fost comunist, nu e pentru ca nu ar fi vrut, dar era asa de slab la invatatura ca nu l-a invitat nimeni.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Oldies and Goldies

Homeschooling: inginerie socială, nicidecum alternativă educațională

Mica mea mare răfuială cu unii „lideri de opinie”: sunteți și voi vinovați

A beautiful mind : cum sa iei premiul Nobel cu un articol de 28 de randuri

S-a dat drumul la bani; bonus: o înregistrare foarte relevantă

Adevărul despre clasa pregătitoare